Adresată de către: Senator Andrei BUSUIOC
Circumscripția electorală: nr. 39, Vaslui
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Data: 23/04/2024
Titlul declarației politice: Fenomenul digitalizării forțate contravine necesităților contemporane de a gestiona afecțiunile neurodegenerative
Stimați colegi și cetățeni,
Cu toții suntem martorii unui fenomen global de digitalizare, fenomen ce transformă și modelează industriile cândva cunoscute și înțelese de noi, ce ne impune adaptarea continuă la noile cerințe și ce ne solicită tuturor să participăm la grandioasa schimbare, deși schimbarea nu poate fi implementată ori acceptată de toți cei cărora li se solicită acest lucru.
Indubitabil, digitalizarea vine însoțită de beneficii, iar pentru un procent semnificativ dintre noi, digitalizarea a însemnat și înseamnă rapiditate, eficiență, performanță, siguranță și accesibilitate. Însă, este mai mult decât necesar a fi avut în vedere faptul că pentru un procent considerabil dintre cetățeni, digitalizarea nu echivalează unui fenomen revoluționar ce va schimba lumea, reprezentând pentru ei doar un proces dificil, neesențial, ce impune alinierea forțată la un stil de viață ce nu permite transformări radicale și prompte.
Pentru mulți, folosirea cardului bancar, realizarea plăților online și folosirea oricărei „tehnologii inteligente și moderne” reprezintă o acțiune susținută zilnic cu ușurință, ori chiar natural. Însă, pentru mulți, aceste acțiuni, care reprezintă pentru anumite categorii de oameni acțiuni uzuale, normale, specifice societății moderne, reprezintă un adevărat chin ori chiar acte imposibil a fi duse la bun sfârșit. A crea un cont, a memora datele de autentificare pentru un website, a utiliza un card bancar ori o aplicație de mobile banking, a achita facturile ori a realiza plăți online, a participa la o consultație online, ș.a.m.d. nu reprezintă, întotdeauna, acțiuni comune, simple, frecvente și normale. Pentru cei care se confruntă cu o afecțiune neurologică, psihică, cu o boală ce le afectează și răpește memoria ori ce le cauzează dificultăți de mobilitate, dificultăți sociale, dificultăți de adaptare, ș.a.m.d., digitalizarea forțată semnifică încă un obstacol pe care îl vor întâmpina. Ce se întâmplă, de fapt, atunci când adaptarea la un proces ori fenomen global este solicitată tuturor, fără a fi avute în vedere necesitățile tuturor categoriilor de cetățeni? A impune acestei categorii sociale îmbrățișarea transformării digitale și adaptarea la un stil de viață ce cuprinde activități diametral opuse necesităților lor înseamnă a-i discrimina, a dovedi lipsă de imparțialitate și de empatie față de nevoile tuturor cetățenilor care compun o societate.
Boala Alzheimer este omniprezentă, reprezentând una din maladiile secolului. În conformitate cu informațiile prezentate de către Institutului Național de Sănătate Publică, „demența reprezintă o varietate de boli și leziuni care afectează creierul. Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență și poate contribui la 60-70% din aceste cazuri. În prezent, peste 55 de milioane de oameni suferă de demență în întreaga lume și, în fiecare an, apar aproape 10 milioane de cazuri noi. Demența este (…) una dintre cauzele majore de dizabilitate și dependență socială în rândul persoanelor în vârstă, la nivel global.” Conform aceleiași surse, printre semnele și simptomele timpurii ale acestei boli se numără „uitarea evenimentelor recente, pierderea sau rătăcirea lucrurilor, confuzia, chiar și în locuri familiare, pierderea noțiunii timpului, dificultăți în rezolvarea problemelor sau luarea deciziilor, dificultăţi în găsirea cuvintelor, dificultăți în îndeplinirea sarcinilor familiare, aprecierea greșită a distanțelor față de obiecte.”
Stimați colegi și cetățeni, se consideră faptul că boala Alzheimer este mult subdiagnosticată în România, 80% dintre bolnavii de Alzheimer rămânând nediagnosticați. La nivelul populației române se estimează un număr de aproximativ 400.000 de pacienți care ar suferi de această boală.
Datele furnizate de către Institutul Național de Statistică prezintă realitatea din cadrul țării noastre, respectiv accelerarea procesului de îmbătrânire a populației de la an la an și anticiparea unui trend descendent în rândul populației rezidente tinere: „La 1 ianuarie 2022, comparativ cu 1 ianuarie 2021 se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populaţiei tinere (de 0-14 ani) cu 4,4 puncte procentuale, ponderea acesteia reprezentând (16,2%) în totalul populației rezidente şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste) de la 19,3% la 19,5% (1,3 mii persoane). (…) Se poate remarca o accelerare a procesului de îmbătrânire demografică de la an la an, fapt reliefat prin creșterea ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste). (…) Se anticipează că numărul populației rezidente tinere, de vârstă preșcolară și școlară, va continua să aibă un trend descendent și va ajunge în anul 2030 la 3,12 milioane persoane, iar în anul 2060 la numai 2,15 milioane persoane comparativ cu 3,47 milioane în prezent (…).”
Într-un interviu realizat cu Europa Liberă, președinta Societății Române Alzheimer afirma că: „în general, în majoritatea țărilor, și ne referim la țările europene cărora aparținem noi, boala debutează după 60-65 de ani, așa se consideră în studiile epidemiologice, care evidențiază o frecvență cam de 2,5% din persoanele care ating această vârstă. Frecvența se dublează din cinci în cinci ani, deci asta înseamnă la 70 de ani, 5% ș.a.m.d., până la 90-95 de ani, când aproximativ 45-50% dintre persoanele care ating această vârstă vor suferi de demență de tip Alzheimer.”
Stimați colegi și cetățeni, având aceste date la dispoziție ne întrebăm cum poate statul român să impună digitalizarea la nivelul unei populații ce se remarcă prin adâncirea fenomenului de îmbătrânire și prin reducerea numărului de cetățeni tineri? Boala Alzheimer debutează după vârsta de 60-65 de ani, 80% dintre bolnavii de Alzheimer rămânând nediagnosticați. Cum le putem impune acestor cetățeni să se conformeze cerințelor digitalizării, atunci când boala, adesea nediagnosticată, le răpește memoria, atunci când confuzia se instalează și atunci când dificultățile în rezolvarea problemelor, în luarea deciziilor și în îndeplinirea sarcinilor se accentuează? Digitalizarea reprezintă un proces îndelungat ce solicită adaptare continuă, disponibilitate și înțelegere permanentă din partea cetățenilor. În lipsa acestor elemente esențiale, digitalizarea va aduce cu ea doar dificultăți pentru populația vulnerabilă și nu va satisface așteptările anticipate din partea conducerii. Nu putem forța un fenomen, în lipsa elementelor esențiale care să-l susțină pe aceasta. Nu putem impune acceptarea și conformarea cetățenilor la noile cerințe digitale fără a gestiona corespunzător și în prealabil problematica bolilor care afectează creierul și care determină deteriorarea treptată a funcțiilor cognitive.
Nu există răspunsuri