Andrei Busuioc – Declarație politică – De ce evită Guvernul rectificarea bugetară?

Adresată de către: Senator Andrei BUSUIOC 

Circumscripția electorală: nr. 39, Vaslui

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 21/11/2023

Titlul declarației politice: De ce evită Guvernul rectificarea bugetară?

Stimați colegi și cetățeni,

Guvernul Ciolacu preferă să evite rectificarea bugetară și să utilizeze resursele financiare din cadrul Fondului de rezervă, redistribuindu-le prin Hotărâri de Guvern, pentru plata salariilor, asigurărilor sociale și de șomaj, deși „Fondul de rezervă bugetară (…) se repartizează (…) pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar.” De ce resurse financiare mai dispune Guvernul prin Fondul de rezervă nu ne este, totuși, clar. Și nici de ce este folosit, de fapt, în detrimentul unei rectificări bugetare, ținând seama, aici, de avertizările Consiliul Fiscal asupra faptului că utilizarea Fondului de rezervă, înlocuind rectificarea bugetară, „creează un precedent ce implică riscuri majore, de la lipsa de transparență în execuția bugetară, până la utilizarea discreționară (…)”.

„În mod normal, pe parcursul anului erau făcute una-două rectificări bugetare. (…) Rectificarea era, totodată, verificată de instituții și autorități independente, precum Banca Națională sau Consiliul Fiscal.” Guvernul a decis, însă, ca anul 2023 să fie anul în care ne abatem de la normalitate, pentru motive, în continuare, nedescoperite.

Deși s-ar fi putut realiza o rectificare bugetară în mod transparent, prezentând categoriile de cheltuieli specifice, procedură, de altfel, standard unei execuții bugetare și dorită de către cetățeni și instituții prin prisma transparenței și a predictibilității, Guvernul preferă să preia resursele financiare necheltuite de la nivelul ministerelor și de la nivelul instituțiilor și să realizeze o redistribuire netransparentă a acestor fonduri după solicitare.

Anca Dragu, fost Ministru de Finanțe, afirmă faptul că toate ministerele, ce încă dispun de resurse financiare necheltuite, sunt obligate să le transfere pe acestea în Fondul de rezervă, de unde, prin HG și destul de discreționar, sunt împărțite pentru salarii. „Această practică de a împuternici Ministerul Finanțelor să umble în conturile Ministerelor (…) nu există în Uniunea Europeană.”

Analistul economic Constantin Rudnițchi susține faptul că „Din Fondul de rezervă banii se dau netransparent și mai simplu, dai un HG și gata. Pe când la rectificare trebuie să calculezi, să ai un buget, să te încadrezi în el, să ai o bază legală. La Fondul de rezervă, baza legală e HG pe care îl dau de pe o zi pe alta. (…) nu există un precedent în care guvernul să nu fi făcut rectificări bugetare, înlocuindu-le cu distribuirea banilor prin Fondul de rezervă.”

Chestionăm, care este motivul ce stă la baza acestei alegeri „inedite”, nemaiîntâlnite de la 1989? Care sunt aceste cheltuielile urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar ce permit utilizarea Fondului de rezervă, în detrimentul realizării unei rectificări bugetare? Să fie, oare, situația „urgentă sau neprevăzută” rezultatul unei guvernări deficitare?

Analistul economic Bogdan Glăvan afirmă faptul că „Rectificarea bugetară presupune un proces transparent, iar această transparență va fi un deserviciu pentru Guvern, deoarece va fi o rectificare negativă (…). La rectificare trebuie să vină cu noi cifre, să le publice, dar nu au curaj să vină acum cu aceste cifre pe care ar trebui să și le asume pe final de an”.

Anul 2024 reprezintă, într-un final, un an electoral, iar publicarea transparentă a anumitor date, cheltuieli și rezultate concrete ar putea fi însoțită efecte nedorite pentru aleși.

Întrebat de ce a renunțat la rectificarea bugetară, Marcel Boloş susține faptul că „Am renunţat la rectificarea bugetară pentru că nu avem control pe cheltuieli astfel încât să ne atingem ţinta de 5,5% din PIB, aşa cum am menţionat-o (…).” Premierul Ciolacu susține, de asemenea, faptul că încearcă, în continuare, să se încadreze într-un deficit bugetar de 4,4%, ținta asumată de către România, afirmând, totodată, faptul că există o posibilitate de a depăși acest deficit. „Sub nicio formă nu vom avea un deficit mai mare de 6%”, afirmă Premierul Ciolacu.

Motivul pentru care nu este realizată rectificarea bugetară să fie, de fapt, dat de situațiile conflictuale ce se vor dezlănțui odată cu afirmarea, în mod public, a unui deficit mai mare de 6% și decât ținta asumată de către România? O ipoteză posibilă, am putea afirma, ținând seama de faptul că prin Ordonanţa de urgenţă nr. 74/2023 a fost afirmat un „nivelul prognozat al deficitului bugetar (…) de aproximativ 6,84% din PIB”.

În conformitate cu declarațiile Ministrului Finanțelor „(…) Încercăm ca prin acest mecanism, poate este pentru prima dată după Revoluţie când nu avem rectificări bugetare în cursul anului, prin intermediul Fondului de rezervă bugetară ţinem foarte bine sub control aceste cheltuieli. (…)” Viziunea analiștilor economici tinde, totuși, să susțină faptul că Fondul de rezervă al unei țări reprezintă un instrument ce necesită a fi utilizat în situația în care țara este afectată, într-adevăr, de probleme economice serioase (Analist economic Lidia Moise). Ținând seama, cu precădere, de situația globală conflictuală curentă și de incertitudinea ce gravitează în jurul inflației, tindem să chestionăm decizia de utilizare a Fondului de rezervă bugetară.

 Ne întrebăm, de ce resurse financiare va mai dispune Guvernul, repartizând, acum, din fondurile de rezervă bugetară, în caz de cheltuieli cu adevărat urgente sau neprevăzute, generate de circumstanțele globale actuale, sau în caz de calamități?

Adițional, primarii U.A.T.-urilor se arată profund nemulțumiți de plafonarea cheltuielilor, de blocarea proiectelor de investiții locale și de imposibilitatea de afinaliza aceste investiții, acuzând faptul că „primăriile sunt forțate să aibă excedent bugetar, prin plafonarea cheltuielilor, iar excedentul ar urma să fie transferat la fondul de rezervă, în următorul pas.”

Primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu, declară faptul că „Proiectul de Ordonanță (…)  nu ține cont de felul în care își planifică ordonatorii principali de credite execuția bugetară. Acest proiect de ordonanță îi lovește cu precădere pe cei care au pus foarte mulți bani pentru investiții. (…) ciclul investițional este de așa natură încât în primele luni ale anului, până se aprobă bugetul, până se fac licitațiile, în primele luni ale anului nu se cheltuiesc bani pe investiții, ci în ultima parte a anului. Ori Guvernul spune că se pot face investiții în limita mediei lunare din primele zece luni. Asta înseamnă că practic nu vom mai putea finaliza investițiile, înseamnă șantiere abandonate, faptul că nu se mai pot plăti contractările. Facturile se pot emite abia după ce se face recepția. Lucrările de investiții se încep de regulă după aprobarea bugetului, se muncește vara, majoritatea investițiilor se încheie toamna-iarna. Acest lucru este foarte bine cunoscut de către cei care au de a face cu bugetarea și execuția bugetară.” Numai pentru Sectorul 2 înseamnă circa 100-200 de milioane ce ar putea fi luați în Fondul de rezervă al Guvernului, în cazul în care Guvernul decide să preia excedentul bugetar de la nivelul administrațiilor locale.

Se pare că Guvernul se află într-o situație de criză excepțională, nemaiștiind de unde să facă rost de noi resurse financiare sau cu ce preț. Va fi excedentul bugetar confiscat de la primarii unităților administrativ-teritoriale? De unde va mai încerca Guvernul să scoată bani?

Propunem ca rectificarea bugetară să fie făcută de două ori pe an. Astfel, acolo unde există o estimare de excedent bugetar, fondurile să fie folosite de U.A.T.-uri unde este nevoie și să nu ajungă forțat în Fondul de rezervă bugetară.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

AUR plângere la Parchetul General Klaus Iohannis
În AUR vii să dai, nu să iei. Este sloganul nostru încă din momentul în care mișcarea AUR de redeșteptare națională a apărut în spațiul politic românesc. De 4 ani de zile am rezistat în fața tuturor încercărilor făcute de diverse grupuri de interese de a […]
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a dat startul vineri, 1 martie, campaniei de strângere de semnături pentru susținerea candidaților pentru Alegerile Europarlamentare. Dis de dimineață, încă de la ora 8:00, ora României, și 7:00 la Bruxelles, chiar în fața Parlamentului European, primii români au semnat pe […]
alegeri comasate
Odată cu comasarea total neconstituțională, coaliția a decis ca alegerile prezidențiale să aibă loc în luna septembrie, nu în noiembrie așa cum prevede legea în vigoare. Iar Kelemen Hunor, disperat să revină la guvernare, face jocurile partidului unic PNL-PSD. La Camera Deputaților a ajuns un proiect […]
CĂTRE, BIROUL PERMANENT AL SENATULUI           În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1)  și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă „Lege pentru modificarea și completarea Legii […]
CĂTRE, BIROUL PERMANENT AL SENATULUI În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată„LEGE pentru completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul […]
CĂTRE, BIROUL PERMANENT AL CAMEREI DEPUTAȚILOR În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, și cu prevederile art. 92 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea art. 16 alin. (1) […]