Andrei Busuioc – Declarație politică – Arborarea drapelului României pe lance de minimum 20 de metri înălțime în cadrul trecerilor de frontieră de pe teritoriul României și pe culmile dealurilor

Adresată de către: Senator Andrei BUSUIOC 

Circumscripția electorală: nr. 39, Vaslui

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 20/09/2023

Titlul declarației politice: Arborarea drapelului României pe lance de minimum 20 de metri înălțime în cadrul trecerilor de frontieră de pe teritoriul României și pe culmile dealurilor

Stimați colegi și cetățeni,

            Drapelul României reprezintă pentru poporul român cel mai de preț simbol, cu cea mai temeinică însemnătate. Alături de semnificația profundă și incomparabilă pe care drapelul României o are pentru poporul nostru, semnificație prin intermediul căreia ne identificăm toți cetățenii români, drapelul României este prevăzut ca fiind un simbol național în însăși Constituția României, prin intermediul Titlului I, Articolul numărul 12.[1]

Despre drapelul țării noastre am învățat și învățăm încă de la cele mai fragede vârste, noi și copiii noștri. Ne regăsim în el, în istoria sa, în culorile sale, în simbolistica sa și ne mândrim cu tot ceea ce înseamnă, unitatea poporului nostru.

      Ziua Drapelului Național este serbată pe 26 iunie, o zi specială pentru poporul român care, cu prilejul acestei zile, își manifestă recunoștința pentru predecesori și pentru ceea ce România reprezintă astăzi, rezultatul curajului celor care au luptat pentru identitate și unitate națională.[2]

Semnificaţia celor trei culori poate fi regăsită prin intermediul următoarelor rânduri: „roșu reprezintă simbolul măriri, al bucuriei, îndrăznelii şi generozităţii. Simbolizează de asemenea, sângele vărsat în lupte, puterea de viaţă şi energie strămoşească. Galben este simbolul forţei, al bogăţiei şi al purităţii. Ea reprezintă şi culoarea holdelor de grâu copt. Albastru reprezintă aerul, cel mai nobil element şi simbolizează blândeţea, frumuseţea şi buna credinţă, amintind şi legea strămoşească creştină.”[3] Așadar, culorile celui mai de preț simbol al poporului nostru se armonizează, compunând astfel o poveste bazată pe coloristică, o poveste ce prezintă lupta pentru popor și credința neamului nostru.

            Deși istoria simbolului nostru pentru unitate este caracterizată de origini puternic înrădăcinate în trecut, vom aminti faptul că „În contextul revoluţionar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri a unor state naţionale, şi revoluţionarii români, aflaţi la Paris la izbucnirea revoluţiei, vor arbora drapelul albastru, galben, roşu, cu albastru la hampă. (…) Ca drapel naţional, tricolorul se impune în 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, dar în varianta dispunerii orizontale a benzilor de culoare. Primul steag din 1859, aflat în uz până în 1862, a avut fâşia albastră plasată sus, apoi, în a doua perioadă a domniei lui Cuza, fâşia roşie a fost dispusă la partea superioară. Odată cu venirea domnitorului Carol I, din 1867, atât steagul ţării, cât şi drapelele şi stindardele unităţilor militare vor avea benzile dispuse pe verticală, cu albastru lângă hampă. România se alinia astfel regulilor vexilologice europene pentru steaguri tricolore care au, toate, banda de culoarea cea mai închisă, culoarea “rece”, lângă hampă.”[4]

            Pentru cetățenii români, drapelul tricolor este o definiție a mândriei pentru țară, pentru neam, pentru obiceiuri, pentru strămoși și pentru credință. Istoria României, respectul pentru țară și virtuțile românilor se oglindesc în cele trei culori. Ne mândrim cu poporul român și cu țara noastră.

Potrivit Legii 75/1994 privind Arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice, Capitolul I, Articolul numărul 2, „Drapelul României se arborează în mod permanent: c) la punctele pentru trecerea frontierei, precum şi la aeroporturile cu trafic internaţional;”[5]

Dorim ca simbolistica tricoloră a drapelului și mândria pentru țara noastră să răsune la toate colțurile României. Dorim ca de fiecare dată când ne întoarcem acasă în țară sau când ne plimbăm pe plaiurile țării se ne amintim, cu drag și dor, despre splendoarea de care România dă dovadă și despre tot ceea ce înseamnă. Dorim să ne gândim cu mândrie la obiceiuri, la tradiții, la familie, la meleaguri, la toate darurile pe care România ni le oferă, dar mai ales la truda și luptele înverșunate care au apus pentru ca noi să ne bucurăm.

În cele ce urmează, vom aminti situația unei alte țări ce aparține Uniunii Europene, țară care și-a expus mândria față de drapelul ei specific printr-o arborare deosebită : Bulgaria și-a prezentat mândria față de drapelul țării prin arborarea sa pe o lance de 111 metri pe o pajiște forestieră din Munții Rodopi.[6]

            Pentru a concluziona, vom relua ideea conform căreia ne mândrim cu țara noastră și dorim ca toți cei care pășesc pe meleagurile României să știe acest fapt. Astfel, dorim arborarea drapelului României pe lance de minim 20 de metri înălțime în cadrul trecerilor de frontieră de pe teritoriul României și pe culmile dealurilor.

Cu respect,

Senator

Andrei Busuioc


[1] https://www.constitutiaromaniei.ro/art-12-simboluri-nationale/

[2] https://madrid.mae.ro/local-news/2677

[3] https://www.dacoromania-alba.ro/nr51/simbolul_national.htm

[4] https://www.presidency.ro/ro/presedinte/romania/drapelul-romaniei

[5] https://lege5.ro/gratuit/heydonjw/arborarea-drapelului-romaniei-lege-75-1994?dp=gizdgojwha2di

[6] https://www.theguardian.com/world/2023/jul/18/pride-and-scorn-as-bulgaria-unveils-eus-highest-flagpole

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Sfânta zi de Duminică, 19 mai, a prilejuit oprirea Caravanei Patrioți în Europa, organizată de AUR pentru prezentarea candidaților la alegerile din 9 iunie, în județul Maramureș, la Baia Mare. Sute de oameni au participat la Baia Mare la prezentarea unora dintre candidații AUR la alegerile […]
Caravana Patrioți în Europa, organizată de AUR pentru prezentarea candidaților la alegerile din 9 iunie, a fost sâmbătă, 19 mai, pentru toată ziua, în județul Bistrița-Năsăud. În Bistrița, după un flashmob în parcul unde se regăsește și Cetatea Bistriței, o parte dintre candidații la alegerile europarlamentare […]
Cristian Terheș, europarlamentar, cel care deschide lista Alianței AUR pentru alegerile europarlamentare din data de 9 iunie, lansează un apel urgent către cetățeni în contextul investigațiilor desfășurate de Parchetul European (EPPO) asupra președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Cristian Terheș critică vehement protejarea continuă a […]
Între 27 mai și 1 iunie, la Geneva, va avea loc cea de-a 77-a adunare a Organizației Mondiale a Sănătății care, potrivit tuturor informațiilor disponibile până la acest moment, prin adoptarea Tratatului de Pandemie Globală, urmărește să instaureze o nouă formă de control la nivel global. […]
Caravana Patrioți în Europa, organizată de AUR pentru prezentarea candidaților la alegerile din 9 iunie, a ajuns, vineri, 17 mai, în județul Mureș, la Sighișoara și la Târgu Mureș. În urma unui flashmob organizat în centrul orașului Sighișoara, participanții au ajuns în Cetatea Medievală din Târgu […]
Cultura românească este plină de povestiri despre eroism, unitate și patriotism, povestiri care au fost redate de cinematografia națională. Prin intermediul filmelor istorice, publicul poate să cunoască mai bine figuri emblematice ale istoriei românești, care nu doar că au modelat națiunea, dar au și inspirat generații […]