Adrian Costea – Întrebare parlamentară – Consiliul European 14-15 dec. 2023, COM(2023)638 program de lucru al Comisiei Europene (2024), sprijin de 50 miliarde și negocieri de aderare a Ucrainei la UEA

Adresată: Domnului Marcel CIOLACU, Prim-Ministrul României

                Domnei Luminița ODOBESCU, Ministrul Afacerilor Externe

De Domnul Senator: Adrian Costea

Circumscripţia electorală: 23

Grupul Parlamentar: AUR

Şedinţa Senatului din data de: 12.12.2023

Obiectul întrebării: Consiliul European 14-15 dec. 2023, COM(2023)638 program de lucru al Comisiei Europene (2024), sprijin de 50 miliarde și negocieri de aderare a Ucrainei la UE

Stimate Domnule Prim Ministru,

Stimată Doamnă Ministru,

Pe 14-15 decembrie Consiliul European va discuta sprijinul de 50 miliarde și începerea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE. Se știe că, dacă aderă Ucraina, va crește cotizația anuală a statelor membre la bugetul UE (ex. Franța 3,5 miliarde euro în plus), inclusiv a României.

Temele ce se vor discuta la Consiliul European apar mai explicit și în Comunicarea Comisiei Europene COM(2023)638 (programul de lucru al Comisiei Europene pe 2024), aflată la avizare și raport în comisiile Senatului României. Documentul are 3 secțiuni:

  1. Obținerea de rezultate azi și pregătirea pentru viitor
  2. Mai buna reglementare, aplicarea și asigurarea respectării legislației UE
  3. Șase obiective emblematice. Plus concluzii.

Analizându-l constatăm că se cere nu atât avizarea unui program de lucru cât a unei ideologii, exprimate prin diverse obiective și inițiative.

Scopul declarat este consolidarea Uniunii Europene și pregătirea pentru viitor. Dar se pune întrebarea: Care anume e viitorul pe care vrea Comisia să-l pregătească? Ce viitor exact pregătește Comisia?

Documentul reflectă prioritățile ideologice ale Comisiei von der Leyen.

  • Comisia Europeană reiterează că va implementa concluziile Conferinței pentru Viitorul Europei. Știm obiectivele acelui proces de așa-zisă consultare: abolirea Constituțiilor naționale (vezi votul recent din Parlamentul European), federalizarea Europei, crearea unui super-stat european, pierderea completă a oricărei urme de suveranitate a Statelor Membre.

Documentul nu spune nimic despre problemele reale ale Statelor Membre: Oprirea imigrației ilegale. Sărăcie. Șomaj. Decalaje uriașe între veniturile populației. Dezindustrializare. Criză demografică. Terorism islamic.

  • În schimb Comisia promovează un sprijin financiar de încă 50 miliarde euro pentru Ucraina și aderarea ei la UE, în contextul oboselii crescânde în Europa și SUA privind acest război.

Obiectiveleemblematice” ale Comisiei sunt în realitate obiective ideologice ce contravin intereselor Statelor naționale Membre UE și cetățenilor europeni. Alte linii forte din document sunt cele știute:

  • O Europă neutră climatic până în 2050. Ținte de zero emisii nete până în 2050, poluare zero, decarbonizare radicală. Cea mai ambițioasă tranziție verde din lume. Totul în numele combaterii schimbărilor climaticeținte utopice înglobate într-o narațiune ce ignoră realitățile și problemele reale ale oamenilor, inclusiv – și mai ales – ale oamenilor din România. Obiectivele convin poate Germaniei, dar nu României.
  • Tranziția digitală, deceniul digital, digitalizarea la fel de radicală, ale cărei limite par să nu existe. Orientarea transumanistă nu e declarată, dar pare implicită. Controlul și supravegherea digitală sunt tot mai evidente.
  • Diverse inițiative privind biotehnologiile, Uniunea Europeană a Sănătății, Strategia Europeană pentru Sănătate vizează centralizarea crescândă la nivelul instituțiilor unionale, transferul de competențe spre Comisie, în detrimentul statelor membre. Există riscul de încălcare arbitrară și crescândă a drepturilor personale, de perfecționare și extindere a mecanismelor create în pandemie într-un sistem de guvernanță tot mai represiv. Sănătatea tinde să înceteze a fi o competență națională, fiind acaparată și ea de Comisie și alte instituții UE. Este îngrijorător, având în vedere abuzurile din pandemie.
  • Se vorbește de lucruri insuficient clarificate, dar care pot contraveni interesului național al României:
  • De pildă, un „sistem de impozitare după sediul central”. Nu e clar la ce se referă. Dar, dacă e vorba de impozitarea corporațiilor transnaționale în țara unde este firma-mamă și nu în țara unde se realizează profitul, atunci România este dezavantajată fiscal.
  • Uniunea Bancară Europeană – nu e clar în ce constă inițiativa, dar ea trebuie dezbătută în Guvern și Parlament. Se reduc numeroase cerințe de raportare pentru bănci și autorități. Adică mai puțină transparență a unor sectoare (public și bancar) a căror lipsă de transparență e notorie.
  • Sunt inițiative ce vizeazădomeniul Securității și Apărăriiprerogative ale suveranității naționale. Și ele trebuie analizate în Guvern și Parlament.
  • Se reiterează orientarea ideologică neo-marxistă a Comisiei von der Leyen: se invocă drepturile LGBTQ, Convenția de la Istanbul (cu limbajul ei privind ideologia de gen).

În concluzie, este un document atent redactat încât să evite formularea explicită a unor teme controversate, care totuși lasă să se vadă orientările ideologice ale Comisiei.

De aceea doresc să Vă întreb:

  1. Care este poziția oficială a României privind temele majore menționate mai sus?

Ce poziție va susține România la Consiliul European din 14-15 decembrie 2023 privind aceste subiecte? Vor primi aceste orientări girul României?

  • În special, care va fi poziția României privind sprijinul de 50 miliarde pentru Ucraina și deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina? Cu cât exact va crește cotizația anuală a României la bugetul UE în cazul aderării Ucrainei?
  • Care anume exact sunt concluziile Conferinței pentru Viitorul Europei care vor fi implementate începând din 2024?

Cum anume exact se va poziționa România privind aceste concluzii?

Cu siguranță Guvernul român a fost informat de Comisia Europeană privind aceste concluzii.

  •  Cu ce anume mandat se va merge la Consiliu, încredințat de cine și în urma căror dezbateri publice? Iar, dacă nu au existat asemenea dezbateri, de ce nu au existat, nici măcar în Guvern și Parlament?

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Aflat la Washington DC, senatorul Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere al Alianței pentru Unirea Românilor, a rostit un discurs la cea de-a cincea ediție a „International Crisis Summit”, eveniment din marja Conservative Political Action Conference – CPAC, cea mai mare conferință a liderilor conservatori […]
În cea de-a doua zi a Conservative Political Action Conference (CPAC), delegația AUR a continuat seria de întâlniri oficiale cu reprezentanți ai Partidului Republican din Statele Unite și cu oficiali europeni, dar și din alte colțuri ale lumii. Președintele AUR, George Simion, a acordat mai multe […]
O delegație a partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) condusă de președintele AUR, deputatul George Simion, se află în perioada 21 – 26 februarie în Washington DC, Statele Unite ale Americii, unde participă la CPAC – Conservative Political Action Conference, cea mai mare conferință a liderilor […]
Președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, Claudiu Târziu, a declarat, la Washington DC, că ceea ce se întâmplă zilele acestea în România nu este doar un simplu act politic, ci este un atac asupra instituțiilor statului, asupra competitorilor politici care le sunt potrivnici celor aflați […]
Președintele AUR, George Simion, a transmis, din Statele Unite ale Americii, de la CPAC, un mesaj cu privire la ultimele evoluții de pe scena politică din România. Acesta a spus că ceea ce se întâmplă în România este inimaginabil, un atac asupra democrației. „Ceea ce se […]
conferință de presă AUR
Alianța pentru Unirea Românilor a organizat joi, 22 februarie, o conferință de presă în cadrul căreia s-a prezentat poziția partidului despre desfășurarea alegerilor din acest an. Marius Lulea, prim-vicepreședinte AUR, a declarat în cadrul conferinței de presă organizată chiar în fața Guvernului României, că actuala coaliție […]