Adrian Costea – Întrebare parlamentară – Consiliul European 14-15 dec. 2023, COM(2023)638 program de lucru al Comisiei Europene (2024), sprijin de 50 miliarde și negocieri de aderare a Ucrainei la UEA

Adresată: Domnului Marcel CIOLACU, Prim-Ministrul României

                Domnei Luminița ODOBESCU, Ministrul Afacerilor Externe

De Domnul Senator: Adrian Costea

Circumscripţia electorală: 23

Grupul Parlamentar: AUR

Şedinţa Senatului din data de: 12.12.2023

Obiectul întrebării: Consiliul European 14-15 dec. 2023, COM(2023)638 program de lucru al Comisiei Europene (2024), sprijin de 50 miliarde și negocieri de aderare a Ucrainei la UE

Stimate Domnule Prim Ministru,

Stimată Doamnă Ministru,

Pe 14-15 decembrie Consiliul European va discuta sprijinul de 50 miliarde și începerea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE. Se știe că, dacă aderă Ucraina, va crește cotizația anuală a statelor membre la bugetul UE (ex. Franța 3,5 miliarde euro în plus), inclusiv a României.

Temele ce se vor discuta la Consiliul European apar mai explicit și în Comunicarea Comisiei Europene COM(2023)638 (programul de lucru al Comisiei Europene pe 2024), aflată la avizare și raport în comisiile Senatului României. Documentul are 3 secțiuni:

  1. Obținerea de rezultate azi și pregătirea pentru viitor
  2. Mai buna reglementare, aplicarea și asigurarea respectării legislației UE
  3. Șase obiective emblematice. Plus concluzii.

Analizându-l constatăm că se cere nu atât avizarea unui program de lucru cât a unei ideologii, exprimate prin diverse obiective și inițiative.

Scopul declarat este consolidarea Uniunii Europene și pregătirea pentru viitor. Dar se pune întrebarea: Care anume e viitorul pe care vrea Comisia să-l pregătească? Ce viitor exact pregătește Comisia?

Documentul reflectă prioritățile ideologice ale Comisiei von der Leyen.

  • Comisia Europeană reiterează că va implementa concluziile Conferinței pentru Viitorul Europei. Știm obiectivele acelui proces de așa-zisă consultare: abolirea Constituțiilor naționale (vezi votul recent din Parlamentul European), federalizarea Europei, crearea unui super-stat european, pierderea completă a oricărei urme de suveranitate a Statelor Membre.

Documentul nu spune nimic despre problemele reale ale Statelor Membre: Oprirea imigrației ilegale. Sărăcie. Șomaj. Decalaje uriașe între veniturile populației. Dezindustrializare. Criză demografică. Terorism islamic.

  • În schimb Comisia promovează un sprijin financiar de încă 50 miliarde euro pentru Ucraina și aderarea ei la UE, în contextul oboselii crescânde în Europa și SUA privind acest război.

Obiectiveleemblematice” ale Comisiei sunt în realitate obiective ideologice ce contravin intereselor Statelor naționale Membre UE și cetățenilor europeni. Alte linii forte din document sunt cele știute:

  • O Europă neutră climatic până în 2050. Ținte de zero emisii nete până în 2050, poluare zero, decarbonizare radicală. Cea mai ambițioasă tranziție verde din lume. Totul în numele combaterii schimbărilor climaticeținte utopice înglobate într-o narațiune ce ignoră realitățile și problemele reale ale oamenilor, inclusiv – și mai ales – ale oamenilor din România. Obiectivele convin poate Germaniei, dar nu României.
  • Tranziția digitală, deceniul digital, digitalizarea la fel de radicală, ale cărei limite par să nu existe. Orientarea transumanistă nu e declarată, dar pare implicită. Controlul și supravegherea digitală sunt tot mai evidente.
  • Diverse inițiative privind biotehnologiile, Uniunea Europeană a Sănătății, Strategia Europeană pentru Sănătate vizează centralizarea crescândă la nivelul instituțiilor unionale, transferul de competențe spre Comisie, în detrimentul statelor membre. Există riscul de încălcare arbitrară și crescândă a drepturilor personale, de perfecționare și extindere a mecanismelor create în pandemie într-un sistem de guvernanță tot mai represiv. Sănătatea tinde să înceteze a fi o competență națională, fiind acaparată și ea de Comisie și alte instituții UE. Este îngrijorător, având în vedere abuzurile din pandemie.
  • Se vorbește de lucruri insuficient clarificate, dar care pot contraveni interesului național al României:
  • De pildă, un „sistem de impozitare după sediul central”. Nu e clar la ce se referă. Dar, dacă e vorba de impozitarea corporațiilor transnaționale în țara unde este firma-mamă și nu în țara unde se realizează profitul, atunci România este dezavantajată fiscal.
  • Uniunea Bancară Europeană – nu e clar în ce constă inițiativa, dar ea trebuie dezbătută în Guvern și Parlament. Se reduc numeroase cerințe de raportare pentru bănci și autorități. Adică mai puțină transparență a unor sectoare (public și bancar) a căror lipsă de transparență e notorie.
  • Sunt inițiative ce vizeazădomeniul Securității și Apărăriiprerogative ale suveranității naționale. Și ele trebuie analizate în Guvern și Parlament.
  • Se reiterează orientarea ideologică neo-marxistă a Comisiei von der Leyen: se invocă drepturile LGBTQ, Convenția de la Istanbul (cu limbajul ei privind ideologia de gen).

În concluzie, este un document atent redactat încât să evite formularea explicită a unor teme controversate, care totuși lasă să se vadă orientările ideologice ale Comisiei.

De aceea doresc să Vă întreb:

  1. Care este poziția oficială a României privind temele majore menționate mai sus?

Ce poziție va susține România la Consiliul European din 14-15 decembrie 2023 privind aceste subiecte? Vor primi aceste orientări girul României?

  • În special, care va fi poziția României privind sprijinul de 50 miliarde pentru Ucraina și deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina? Cu cât exact va crește cotizația anuală a României la bugetul UE în cazul aderării Ucrainei?
  • Care anume exact sunt concluziile Conferinței pentru Viitorul Europei care vor fi implementate începând din 2024?

Cum anume exact se va poziționa România privind aceste concluzii?

Cu siguranță Guvernul român a fost informat de Comisia Europeană privind aceste concluzii.

  •  Cu ce anume mandat se va merge la Consiliu, încredințat de cine și în urma căror dezbateri publice? Iar, dacă nu au existat asemenea dezbateri, de ce nu au existat, nici măcar în Guvern și Parlament?

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

În vizita sa în Munchen cu ocazia Campionatului European de Fotbal, George Simion s-a întâlnit și cu românii stabiliți în Germania, cărora le-a mulțumit pentru susținere și le-a vorbit despre sistemul corupt care a acaparat țara. „Mulțumesc că ne-ați votat, mulțumesc că mulți dintre voi sunteți […]
Alianța pentru Unirea Românilor și-a lansat sâmbătă, 15 iunie, candidatul la alegerile prezidențiale, în persoana lui George Simion. Evenimentul a avut loc la Arenele Romane, în prezența a peste 7.000 de membri și simpatizanți AUR. „Noi știm să depunem efort. Poate de aceea sunt singurul care […]
Președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, Claudiu Târziu, a declarat astăzi, la Bruxelles, că au trecut trei zile de la închiderea urnelor și, totuși, președintele AEP Toni Greblă refuză să explice de ce nu se anunță rezultatele finale. „Încercăm să înțelegem cum e posibil ca […]
Adrian Axinia, deputat AUR, a atras atenția, în cadrul unei declarații susținută la Bruxelles, asupra numărului uriaș de voturi declarate nule atât la alegerile europarlamentare, cât și la cele locale. „România este un stat capturat, iar puterea politică de la București, efectiv, a asasinat democrația. Spun […]
Prim-vicepreședintele AUR, Marius Lulea, susține că democrația este pusă sub semnul întrebării, în contextul în care 5% din voturile românilor exprimare la alegerile europarlamentare au fost anulate. „Într-un stat condus de hoți, nu se putea altfel decât ca aceste alegeri să fie fraudate, pornind de la […]
AUR a reușit la alegerile din 9 iunie un scor istoric. După doar 4 ani de la înființare, AUR este a doua forță politică a României după alianța comasaților. Am reușit ca în 4 ani de zile aproape să ne triplăm numărul de voturi obținute, de […]