Adrian Costea – Interpelare – Eliminareadreptului de veto al Statelor Membre UE în domeniul politicii externe și de securitate

Adresată: Domnului Bogdan Aurescu, Ministrul Afacerilor Externe

De către: Senator Adrian Costea

Grupul Parlamentar: AUR

Şedinţa Senatului din: 6 iunie 2023

Subiect: Eliminarea dreptului de veto al Statelor Membre UE în domeniul politicii externe și de securitate

România s-a alăturat celor 9 țări care au cerut eliminarea dreptului de veto al statelor membre UE în două domenii cruciale – politica externă și de securitate. Nu a existat nici o dezbatere internă pe acest subiect, autoritățile din România au evitat să discute public, în Parlament sau alte foruri, poziția pe această temă.

Statele inițiatoare (Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg, Slovenia, Spania, Olanda) au lansat pe 4 mai 2023 pledoaria pentru această schimbare majoră, cerând introducerea votului cu majoritate calificată în cele două domenii în locul votului în unanimitate în vigoare în prezent.

Pe 22 mai România a participat ca membru la reuniunea Grupului, după anterior participase ca observator. Nu s-a explicat public ce a determinat transformarea României din observator în susținător al inițiativei, care diminuează drastic valoarea votului unui stat membru.

Vă cunoaștem declarațiile, ați spus:

„Am avut inițial poziția de susținere a unanimității, pentru că totdeauna am considerat că statele mici trebuie să aibă această pârghie la îndemână într-o situație în care interesele lor cer să poată bloca o anume decizie. Am constatat că România a acționat totdeauna în spirit european, încercând să găsească formule altfel decât prin veto.”

„Ultimul an a fost marcat de decizii europene fără precedent, în termeni de rapiditate și impact, privind sprijinul dat Ucrainei de UE în fața agresiunii Rusiei. Rezultatele au demonstrat capacitatea de acțiune a UE în plan extern, când cele 27 state membre mențin unitatea în jurul unor obiective și valori comune… pentru menținerea eficienței UE pe termen lung într-un context global în rapidă schimbare și cu provocări ce se multiplică constant. Pentru aceasta un proces decizional cu majoritate calificată ar oferi UE capacitatea de a se pronunța rapid și a avea o acțiune de impact. România dorește să se implice din fazele timpurii ale discuțiilor ce vor urma pe acest subiect de interes european pentru a participa la definirea unor abordări constructive.”

Ați susținut că această decizie se va limita la politica externă și de securitate și nu va urmări modificarea Tratatelor de funcționare UE.

Totuși, considerăm neconvingătoare argumentele în favoarea renunțării la dreptul de veto.

Este evident că primele argumente, de susținere a unanimității, sunt mult mai convingătoare.

Într-adevăr, este evident că statele mici trebuie să aibă la îndemână această pârghie, în situații în care interesele lor cer să poată bloca o anume decizie, chiar a majorității.

Ne opunem înlocuirii procesului decizional prin consens, în politica externă a UE, cu cel prin vot cu majoritate calificată (centralist în esență). Unanimitatea e singurul mecanism ce garantează egalitatea statelor mai mici și apărarea intereselor lor.

Suntem în favoarea unităţii UE, România n-a blocat niciodată vreo decizie, a fost întotdeauna un colaborator constructiv, dar credem că, deși consensul e dificil de atins, e singurul care asigură democraţia şi diversitatea.

Solicit răspuns oral în Plenul Senatului, precum și în scris, la următoarele întrebări, vitale pentru România:

  1. În baza cărui mandat ați luat decizia de alăturare la grupul celor 9 – decizie cu implicații prea ample ca să fie luată fără consultare publică și a Parlamentului?
  2. Ce pârghie eficace mai rămâne la îndemâna României și altor state mai puțin influente, în situații în care interesele noastre ar cere să putem bloca o anume decizie, chiar luată de majoritatea membrilor?
  3. Cum am putea bloca traseul spre federalizarea Uniunii Europene – tendință tot mai evidentă – dacă renunțăm la dreptul de veto?

Vă rog să primiți, Domnule Ministru, expresia desăvârșitei mele considerații,

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Ziua a treia de la Conservative Political Action Conference – CPAC a fost marcată de discursul susținut de Donald Trump, fostul și cel mai probabil viitorul președinte al Statelor Unite ale Americii. Cu acest prilej, președintele AUR George Simion a subliniat că suveranismul trebuie să fie […]
Aflat la Washington DC, senatorul Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere al Alianței pentru Unirea Românilor, a rostit un discurs la cea de-a cincea ediție a „International Crisis Summit”, eveniment din marja Conservative Political Action Conference – CPAC, cea mai mare conferință a liderilor conservatori […]
În cea de-a doua zi a Conservative Political Action Conference (CPAC), delegația AUR a continuat seria de întâlniri oficiale cu reprezentanți ai Partidului Republican din Statele Unite și cu oficiali europeni, dar și din alte colțuri ale lumii. Președintele AUR, George Simion, a acordat mai multe […]
O delegație a partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) condusă de președintele AUR, deputatul George Simion, se află în perioada 21 – 26 februarie în Washington DC, Statele Unite ale Americii, unde participă la CPAC – Conservative Political Action Conference, cea mai mare conferință a liderilor […]
Președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, Claudiu Târziu, a declarat, la Washington DC, că ceea ce se întâmplă zilele acestea în România nu este doar un simplu act politic, ci este un atac asupra instituțiilor statului, asupra competitorilor politici care le sunt potrivnici celor aflați […]
Președintele AUR, George Simion, a transmis, din Statele Unite ale Americii, de la CPAC, un mesaj cu privire la ultimele evoluții de pe scena politică din România. Acesta a spus că ceea ce se întâmplă în România este inimaginabil, un atac asupra democrației. „Ceea ce se […]