Acatrinei Dorel și Pușcașu Lucian – Proiect de Lege pentru modificarea și completarea art. 60 din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, și cu prevederile art. 92 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, vă înaintăm propunerea legislativă „Proiect de Lege pentru modificarea și completarea art. 60 din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare  ”, spre dezbatere și adoptare.

          În temeiul art. 113 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, solicităm procedura de urgenţă pentru această iniţiativă legislativă.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita, în cel mai scurt timp, punctul de vedere al Guvernului şi avizul Consiliului Legislativ.

PENTRU INIȚIATORI:

DEPUTAT  PUSCASU LUCIAN FLORIN

DEPUTAT ACATRINEI DOREL GHEORGHE

SENATOR DANEASA MIRCEA

EXPUNERE DE MOTIVE:

Situația actuală:

          Conform unei inventarieri făcute la nivel european în anul 2005, în România mai existau circa 218.000 ha de păduri virgine, reprezentând 2/3 din totalul pădurilor virgine din Europa.

În țările din zona munților Carpați s-au păstrat 90% din pădurile virgine ale Europei, în timp ce în zona Munților Alpi doar 0,4%.

Pădurea virgină este acea pădure care s-a format și dezvoltat exclusiv sub acțiunea factorilor naturali și în care procesele ecosistemice în dinamica lor se produc fără nici o influență antropică directă sau indirectă, respectiv lipsa intervențiilor silviculturale și a celorlalte activități antropice, inclusiv a pășunatului domestic. Solul trebuie să fie nealterat, cu excepția eroziunii produse natural. Esențială este absența drumurilor și construcțiilor în pădure, cu excepția unei infrastructuri necesare managementului de cercetare științifică și a unor trasee tematice și/sau turistice, precum și pichetarea limitelor amenajistice.

Pădurile cu funcții speciale de protecție în care nu sunt efectuate tăieri comerciale reprezintă 33% din suprafața forestieră, respectiv aproximativ 9% din suprafața României.

Structura fondului forestier, pe forme de proprietate la sfârșitul anului 2016, în procente:

  • proprietate privată persoane fizice și persoane juridice 33,9%
  • Stat 66,1%

Datorită legislației defavorabile proprietății private, privații au în posesie numai 33,9% din suprafața forestieră și exploatează doar 28,9% din totalul masei lemnoase ce se taie anual.

Potrivit statisticilor oficiale, tăierile ilegale au constituit în ultimii 9 ani o medie de 320 mii metri cubi pe an, ceea ce înseamnă că cea mai mare parte a tăierilor ilegale și a furturilor de lemn nu sunt descoperite.

          Lemnul, fiind o resursă regenerabilă,a fost folosit pentru susținerea și dezvoltarea indivizilor, a civilizației umane în general, fiind folosit ca materie primă energetică, material pentru construcții, unelte, arme, hârtie, mobilier etc.

În anii 80′ se tăiau aproximativ 25 milioane metri cubi masă lemnoasă anualfață de 11,7 milioane metri cubi în 2006 și 18 milioane metri cubi în 2016.

Nu înțelegem de ce crește volumul exploatării masei lemnoase în țara noastră și nu este constantă sau de ce nu scade? Ce fel de cerere determină această ofertă generoasă a Statului Român câtă vremea industria cherestelei este la pământ?

Această întrecere socialistă asumată de toate guvernele din ultimii 30 de ani prin care se urmărește depășirea volumului masei lemnoase exploatate în regimul comunist trebuie să înceteze.

Statul Român trebuie să stabilească anual un volum, prudent proporționat, de exploatare a masei lemnoase în baza căruia trebuie să funcționeze industria lemnului cu încurajarea antreprenorilor români dar acest lemn trebuie să fie marcat în totalitate și înregistrat precum și exploatat în mod legal până la volumul anual maxim prevăzut prin lege.

Procedurile trebuie transparetizate astfel încît să existe o trasabilitatea a lemnului.

          România a avut în trecutul nu foarte îndepărtat mult mai multe păduri, peste 79% din teritoriu fiind acoperit cu vegetaţie lemnoasă.

Faptul că astăzi numai 27% din suprafaţa ţării reprezintă fondul forestier obligă la recunoaşterea adevărului că România prezintă un deficit destul de mare de păduri.

În ultimele secole, ca urmare a defrişărilor, au dispărut cel puţin 5.000.000 ha de pădure.

În intervalul 1829-1920 au fost defrişate 3.000.000 ha, iar în perioada 1920 – 1929 au dispărut 1.200.000 ha.

Cele mai puternice despăduriri sau produs în zona de câmpie şi de deal unde procentul de împădurire a scăzut sub 7%, respectiv 27%.

Consiliul Concurenţei recomandă Ministerului Apelor şi Pădurilor, transmiterea în spaţiul public a mai multor semnale cu privire la starea reală a pădurilor, a realizărilor înregistrate, în special în ceea ce priveşte combaterea tăierilor ilegale.

Ce este de făcut?

Trebuie să predomine în agenda publică a legislativului roman promovarea unor legi coerente prin care să crească suprafața împădurită a țării și să stabilească clar parcursul către o ROMANIE VERDE unde noi și copii noștrii să respirăm un aer din ce în ce mai curat.

De asemnea, trebuie să intervenim în rigoarea cu care se exploatează lemnul în țara noastră prin introducerea începând cu anul 2023 a obligativității vânzării masei lemnoase la drum auto.

Furturile și nelegalitățile în domeniul lemnului încep ” în pădure” și datorită modului de exploatare a pădurii. Este necesar ca să existe un singur răspunzător, STATUL ROMAN până în momentul în care lemnul ajunge să fie valorificat la drum auto și pârghii eficiente de control.

În țara noastră, într-un an, un procent de 37% din masa lemnoasă se valorifică de către Directiile Silvice la drum auto, iar restul se valorifică pe picior de către agenții economici în urma unor achiziții publice.

Exploatarea resurselor statului de către agenții economici care au ca unic scop profitul ne-a adus în perioada 2013-2017 la “criza lemnului de foc” întrucît datorită modului de exploatare a buștenului, procentele legale de lemn de foc nu mai erau valorificate către populație facând astfel să crească nejustificat prețul acestor produse și mai mult să fie folosită cherestea, ca lemn de foc, ceea ce iarăși a condus la creșterea prețului.

Este important să se elaboreze baza legală care să permită ca până în anul 2023 să creștem procentul de exploatare a masei lemnoase a STATULUI ROMAN de la 37% la 100%, iar lemnul să fie vîndut agenților economici la drum auto.

Pentru aceasta propunem Parlamentului României adoptarea prezentei legi.

PENTRU INIȚIATORI:

DEPUTAT  PUSCASU LUCIAN FLORIN

DEPUTAT ACATRINEI DOREL GHEORGHE

SENATOR DANEASA MIRCEA

Lege pentru modificarea art. 60 din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare   

Parlamentul României adoptă prezenta lege,

Art. I. Legea nr. 46/2008, Codul Silvic, republicată cu modificările și completările ulterioare se modifică și completează după cum urmează:

1.  Articolul 60, alin. (6) și alin. (8) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(6) Începând cu data de 1 ianuarie 2023, masa lemnoasă recoltată din fondul forestier proprietate publică a statului și din fondul forestier proprietate publică a unităților administrativ- teritoriale se valorifică exclusiv la drum auto.

(8) Administratorii fondului forestier proprietate publică a statului prevăzuți la art. 11 alin. (1) sau proprietarii/administratorii fondului forestier proprietate publică a unității administrativ-teritoriale sunt obligați să ia măsuri pentru încadrarea în prevederile alin. (6).

2.  Art. 60, alin. (7) se abrogă.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Comments are closed

MAI MULTE ARTICOLE

România se află din nou în fața unui scandal uriaș de corupție și incompetență guvernamentală, […]
Parlamentarii AUR vor depune un proiect legislativ pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și […]
Pe 26 martie, de la ora 17:30, ne vedem în Piața Victoriei, la București! Îl […]
Senatorul AUR, Niculina Stelea, consideră că decizia recentă a Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) […]