Deputatul AUR Ramona-Ioana Bruynseels atrage atenţia asupra lipsei unor măsuri concrete din partea României pentru dezvoltarea producţiei interne de drone şi sisteme antidronă, în contextul incidentelor repetate în care drone au pătruns în spaţiul aerian naţional.
Aceasta compară demersurile României cu cele ale Germaniei, Danemarcei şi Marii Britanii, care au dezvoltat parteneriate cu investitori ucraineni pentru producţia unor astfel de echipamente şi valorificarea experienţei acumulate de Ucraina în timpul războiului.
“Trecând la apărare, pentru că tot este un subiect adus pe agenda zilei prin venirea preşedintei Comisiei Europene, în contextul dronelor din Marea Neagră, aceasta urmând să ajungă astăzi, la ora 15:30, trebuie să vorbim despre realitatea cu care ne confruntăm.
Pe 31 octombrie, încă două drone au invadat spaţiul nostru aerian. Ieri au fost trei alarme în Tulcea, în decurs de patru ore. Este o realitate cu care, din nefericire, am ajuns deja să ne obişnuim.
În tot acest timp, Germania, Danemarca şi Marea Britanie au implementat soluţii de producţie, la ele acasă, a dronelor şi a sistemelor antidronă, folosindu-se, bineînţeles, de capital ucrainean, adică prin colaborări cu investitori ucraineni şi, în mod firesc, prin preluarea cunoştinţelor acumulate de Ucraina în timpul războiului în acest domeniu. Am realizat că România nu prea face nimic din acest punct de vedere, în timp ce celelalte state sunt deja mult mai avansate în aceste demersuri”, a declarat deputatul AUR, Ramona Ioana Bruynseels.
De asemenea, deputatul AUR Ramona Ioana Bruynseels solicită Ministerului Apărării explicaţii privind modul în care România intenţionează să valorifice noua platformă NATO dedicată soluţiilor antidronă, lansată pentru a facilita accesul statelor membre la tehnologii deja testate. Aceasta aminteşte că a propus personal această iniţiativă în cadrul unui seminar al Adunării Parlamentare a NATO din Polonia şi cere autorităţilor să prezinte un plan concret prin care România să beneficieze de noile oportunităţi de achiziţie.
“Am ridicat această temă acum o lună, la seminarul Adunării Parlamentare a NATO din Polonia, şi chiar am făcut personal o propunere ca NATO să lanseze o platformă comună care, în felul acesta, să ne oblige şi pe noi, leneşii întregului parteneriat şi leneşii Alianţei, să facem ceea ce trebuie să facem şi ceea ce fac şi alţii în avantajul ţărilor lor.
Joi, NATO a lansat o platformă comună cu soluţii antidronă deja testate. Aceasta ne oferă nouă şi tuturor celorlalţi membri ai Alianţei variante de sisteme antidronă care pot fi şi închiriate, care pot fi testate şi apoi achiziţionate în mod direct, fără o nouă licitaţie, licitaţiile fiind organizate de către NATO. Această platformă rămâne deschisă şi altor tehnologii, precum şi altor produse autonome.
Ideea este că noi de-abia aşteptăm să vedem care este planul României, cum va beneficia şi cum va fructifica România această nouă platformă, cum se vor regăsi rezultatele acesteia în achiziţiile noastre viitoare, în demersurile şi în contractele pe care le vom avea şi, mai ales, dacă ne vom gândi să promovăm şi noi soluţiile antreprenorilor şi producătorilor români pe această platformă, astfel încât acestea să ajungă să fie cunoscute şi de către ceilalţi aliaţi din NATO.
Aşadar, vom pune întrebări şi aşteptăm ca ministrul Apărării să vină să ne spună ce are de gând din acest punct de vedere. Între timp, vom trimite şi interpelări şi vom uza de toate instrumentele pe care le avem la dispoziţie”, a transmis Ramona Ioana Bruynseels, deputat AUR.
