Deputatul AUR, Florin Popovici, atrage atenţia asupra impactului major pe care preţurile ridicate ale energiei electrice şi gazelor îl au asupra industriei româneşti, în condiţiile în care costurile de producţie au crescut mult mai rapid decât în zona euro, iar competitivitatea fabricilor şi exporturile sunt în declin.
Parlamentarul susţine, pe baza unei analize realizate din date oficiale Eurostat, Banca Mondială şi BNR, că energia scumpă afectează direct puterea de cumpărare a românilor şi solicită Ministerului Energiei şi ANRE explicaţii privind formarea preţurilor, precum şi măsuri concrete pentru protejarea consumatorilor industriali.
“Preţurile cu care fabricile din România îşi vând produsele au crescut, din decembrie 2024 până în septembrie 2026, cu aproape 21%, de două ori şi jumătate mai mult decât în zona euro. Analiza econometrică pe care am realizat-o exclusiv pe date oficiale (Eurostat, Banca Mondială şi Banca Naţională a României) arată că circa 70% din această diferenţă vine dintr-un singur loc: preţul energiei electrice şi al gazelor pe piaţa din România.
În 2024, firmele româneşti plăteau electricitatea sub media Uniunii Europene. Astăzi o plătesc cu circa 10% mai scump, iar marii consumatori industriali cu până la 25% mai scump. Diferenţa nu vine din taxe şi nici din tarifele de reţea, care în 2025 erau sub media europeană, ci din preţul energiei şi al furnizării, care a crescut în România, în timp ce în Uniunea Europeană a scăzut.
Consecinţele se văd deja în economie. Producţia fabricilor a scăzut cu aproape 5%, în timp ce în zona euro a crescut, iar peste jumătate din această rămânere în urmă este legată de energia scumpă. Exporturile industriale au scăzut cu 6%. Chimia, rafinarea şi materialele de construcţii au pierdut între 8% şi 19% din producţie.
Efectele ajung la fiecare familie. Salariile cumpără astăzi cu peste 5% mai puţin decât la începutul lui 2025, iar energia scumpă explică o parte importantă din această pierdere. Şomajul a urcat de la 5,7% la 6,3%: deocamdată, firmele s-au adaptat mai ales prin salarii care cumpără mai puţin, nu prin concedieri. Statul pare să încaseze mai mulţi lei din TVA, dar nu şi mai mulţi bani reali, pentru că şi el plăteşte preţuri mai mari. Inflaţia la consumatori este estimată la 6,5% la final de an, cât estimează şi Guvernul, dar riscul real este ca ea să ajungă la circa 7%, pentru că scumpirea energiei din acest an încă nu a ajuns integral la raft. Alimentele procesate s-au scumpit la producător cu 9,5% în România, faţă de 0,5% în zona euro, şi apasă cel mai greu pe familiile cu venituri mici.
Solicit Ministerului Energiei şi Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) să explice public de ce componenta de energie şi furnizare din preţul plătit de firmele româneşti a urcat peste media europeană după liberalizare şi să prezinte măsuri concrete pentru consumatorii industriali. Cer, de asemenea, publicarea datelor privind formarea preţului pe piaţa internă, astfel încât deciziile să fie luate pe date verificabile.
Cu cât preţul energiei pentru industrie este corectat mai târziu, cu atât pierderile de producţie, de exporturi şi de putere de cumpărare devin mai greu de recuperat. Fără energie la preţ competitiv, românii plătesc de trei ori: prin preţuri mai mari, prin salarii care cumpără mai puţin şi prin riscul asupra locurilor de muncă”, a declarat Florin Popovici, deputat AUR.
