Deputatul AUR Cristina Dascălu atrage atenţia că România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la cheltuielile pentru cercetare şi dezvoltare, cu doar 0,46% din PIB faţă de media europeană de 2,24%. Parlamentarul semnalează reducerea finanţării prin rectificarea bugetară şi cere clarificări privind situaţia staţiunilor de cercetare care creează soiuri româneşti şi tehnologii pentru agricultură.
“Cercetătorii români creează soiuri, dezvoltă tehnologii şi păstrează patrimoniul genetic al ţării. Statul are obligaţia să le asigure finanţarea necesară pentru ca munca lor să ajungă în economie.
România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la cheltuielile pentru cercetare şi dezvoltare raportate la PIB. În 2024, acestea au reprezentat doar 0,46% din PIB, comparativ cu media europeană de 2,24%, potrivit Eurostat. Din totalul cheltuielilor româneşti, sectorul public a contribuit cu numai 0,16% din PIB. Consiliul Institutelor Naţionale de Cercetare-Dezvoltare din România a avertizat că rectificarea bugetară propusă de Guvern reduce cu aproximativ 77 de milioane de lei finanţarea cercetării. Organizaţia susţine că măsura pune presiune asupra institutelor care au realizat deja lucrări şi aşteaptă plata acestora. În paralel, finanţarea Programului Nucleu, unul dintre instrumentele de susţinere a cercetării instituţionale, a scăzut cu o treime în termeni reali faţă de 2024, potrivit aceleiaşi organizaţii.
Un exemplu relevant este Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi, cu sediul în comuna Miroslava şi activitate de cercetare desfăşurată inclusiv la Sârca. Aici se lucrează la crearea unor soiuri de cireş, vişin şi nuc adaptate condiţiilor climatice, la conservarea fondului de germoplasmă şi la dezvoltarea tehnologiilor de cultură.
Staţiunea are în patrimoniul său 24 de soiuri de cireş omologate, între care Cetăţuia, Cătălina, Radu, Oana, Andrei, Golia şi Maria. Cercetările urmăresc obţinerea unor pomi cu productivitate ridicată, rezistenţă la ger şi secetă, toleranţă la boli şi fructe potrivite atât pentru consum proaspăt, cât şi pentru industrializare. Colecţia naţională de cireş cuprinde 550 de soiuri, elite, hibrizi şi populaţii locale, resurse genetice esenţiale pentru ameliorarea viitoarelor soiuri.
Aceste rezultate arată ce înseamnă cercetarea aplicată pentru economia naţională. Un soi românesc performant poate oferi fermierului material săditor adaptat condiţiilor locale, poate îmbunătăţi productivitatea plantaţiilor şi poate susţine dezvoltarea pepinierelor şi a industriei de prelucrare a fructelor. Conservarea fondului genetic asigură, totodată, baza pentru obţinerea unor varietăţi adaptate secetei, variaţiilor de temperatură şi presiunii bolilor.
Raportul de activitate al staţiunii pentru anul 2023 consemnează derularea a şapte proiecte de cercetare, dintre care şase în calitate de coordonator şi unul în calitate de partener. Printre direcţiile documentate se numără conservarea fondului de germoplasmă, ameliorarea speciilor pomicole şi adaptarea tehnologiilor moderne de cultură a cireşului la condiţiile pedoclimatice din România.
Finanţarea cercetării trebuie analizată şi prin prisma continuităţii unor activităţi care presupun ani de observaţii, experimente, selecţii şi testări. O plantaţie experimentală, o colecţie de germoplasmă sau un program de ameliorare reprezintă investiţii ştiinţifice construite în timp. Rezultatele lor depind de continuitatea muncii, de personal specializat şi de infrastructura necesară cercetării.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice trebuie să prezinte situaţia finanţării staţiunilor de cercetare, a investiţiilor în infrastructură şi a proiectelor care necesită continuarea finanţării. Este necesară o imagine clară asupra sumelor aprobate, sumelor virate şi obligaţiilor de plată, inclusiv pentru staţiunile care contribuie la dezvoltarea soiurilor româneşti şi la modernizarea agriculturii.
România are nevoie de o politică de finanţare care să transforme rezultatele cercetării în avantaje economice pentru producătorii români. La Sârca, miza este concretă: păstrarea patrimoniului genetic pomicol, dezvoltarea unor soiuri performante şi transmiterea rezultatelor cercetării către fermieri. La nivel naţional, aceeaşi miză priveşte capacitatea României de a produce tehnologii proprii, de a-şi valorifica resursele şi de a susţine sectoarele economice prin cunoaştere şi inovare.
Un buget pentru cercetare trebuie judecat şi prin rezultatele pe care le face posibile: soiuri noi, tehnologii aplicabile, infrastructură funcţională şi specialişti care îşi pot continua activitatea în România. Acestea sunt investiţiile care pot consolida agricultura şi economia naţională pe termen lung”, a declarat deputatul AUR, Cristina Dascălu.
