Deputatul AUR Valeriu Munteanu atrage atenţia că în timp ce peste 110.000 de dosare de redobândire a cetăţeniei române aşteaptă soluţionarea la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, cu o durată medie de aproape patru ani, 14 parlamentari PSD au iniţiat un proiect de lege care ar urma să elimine dreptul descendenţilor foştilor cetăţeni români de a solicita cetăţenia în nume propriu, măsură care ar afecta în special românii din Basarabia.
“Peste 110.000 de dosare de redobândire a cetăţeniei române se află în lucru la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie (ANC), durata medie de soluţionare a unei cereri este de aproape patru ani, iar numai 25 de angajaţi sunt implicaţi direct în analizarea dosarelor întemeiate pe articolul 11 din Legea cetăţeniei române. În acelaşi timp, 14 parlamentari PSD, partid aflat la guvernare, au iniţiat un proiect de lege care propune eliminarea dreptului descendenţilor foştilor cetăţeni români de a solicita în nume propriu redobândirea cetăţeniei române.
Aceste date rezultă din răspunsul oficial transmis deputatului AUR Valeriu Munteanu, de Ministerul Justiţiei, prin Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, la întrebarea parlamentară nr. 6271A din 15 septembrie 2026, privind situaţia dosarelor nesoluţionate.
Aproape 60.000 de solicitanţi cu cetăţenie a Republicii Moldova aşteaptă soluţionarea dosarelor
Potrivit informaţiilor oficiale comunicate de ANC, la 31 august 2026 se aflau în lucru 110.054 de dosare de redobândire a cetăţeniei române, depuse în temeiul articolului 11 din Legea nr. 21/1991. Dintre acestea, 59.437 de dosare aparţin unor solicitanţi cu cetăţenie a Republicii Moldova, 30.174 unor solicitanţi cu cetăţenie ucraineană şi 20.443 unor solicitanţi cu alte cetăţenii.
Datele arată că restanţele administrative s-au acumulat pe parcursul mai multor ani. Astfel, dintre dosarele nesoluţionate, 1.392 au fost depuse în 2020, 4.938 în 2021, 7.722 în 2022, 21.990 în 2023, 44.650 în 2024 şi 18.203 în 2025. Alte 6.456 de dosare au fost înregistrate în primele opt luni ale anului 2026. Aceste categorii însumează 105.351 de dosare, diferenţa până la totalul de 110.054 reprezentând dosare din alte perioade.
Durata medie de soluţionare a unui dosar a ajuns la 1.369,87 zile, adică aproximativ trei ani şi nouă luni, potrivit calculelor efectuate de ANC asupra a 115.092 de dosare analizate.
În acelaşi timp, instituţia recunoaşte că, din cele 122 de posturi prevăzute în organigramă, dintre care 103 ocupate efectiv, numai 25 de angajaţi sunt implicaţi direct în analizarea şi soluţionarea cererilor întemeiate pe articolul 11.
“Aceste cifre oficiale arată dimensiunea unei probleme care afectează zeci de mii de români din Basarabia. Oamenii depun dosare, prezintă documentele solicitate şi aşteaptă ani întregi un răspuns din partea statului român. Aproape 60.000 de solicitanţi cu cetăţenie a Republicii Moldova se află în această situaţie. Pentru ei, cetăţenia română reprezintă o legătură istorică şi juridică profundă cu România, întreruptă prin forţă în urma ocupaţiei sovietice”, a declarat deputatul Valeriu Munteanu.
Peste 63.000 de dosare soluţionate în 20 de luni. ANC confirmă şi 3.018 cazuri de documente false. În perioada 1 ianuarie 2025 – 31 august 2026, ANC a soluţionat 63.224 de dosare, dintre care 33.860 au primit soluţii pozitive, 17.499 soluţii negative, 97 au fost clasate, iar 11.768 au primit un nou termen de soluţionare. Separat, instituţia precizează că, între 1 iunie 2025 şi 31 august 2026, au fost soluţionate 43.282 de dosare.
ANC explică întârzierile inclusiv prin verificările suplimentare ale documentelor şi prin solicitările de confirmare a autenticităţii actelor de stare civilă. În acest context, instituţia comunică existenţa a 3.018 cazuri în care autorităţile emitente au confirmat caracterul fals al documentelor prezentate. Totodată, ANC arată că, în 2025 şi în primele opt luni ale anului 2026, au fost înregistrate 23.980 de cereri noi care nu au fost formulate în temeiul articolului 11.
Autoritatea afirmă că a introdus măsuri de digitalizare, a intensificat cooperarea cu instituţiile din Republica Moldova şi Ucraina şi a reorganizat procedurile interne. Cu toate acestea, termenul estimat de ANC pentru reducerea duratei de soluţionare a cererilor la un nivel considerat rezonabil este de doi ani.
“Combaterea fraudelor este absolut necesară. Cele 3.018 cazuri de documente false confirmate de autorităţi demonstrează că verificările trebuie să fie riguroase, iar persoanele implicate în asemenea practici trebuie să răspundă potrivit legii. Dar existenţa fraudelor nu poate justifica restrângerea generală a drepturilor descendenţilor foştilor cetăţeni români. Soluţia este consolidarea instituţiilor, verificarea eficientă a documentelor şi sancţionarea celor vinovaţi, nu eliminarea unor categorii întregi de beneficiari ai reparaţiei istorice”, a subliniat Valeriu Munteanu.
Iniţiativa parlamentarilor PSD pune sub semnul întrebării caracterul reparator al Legii cetăţeniei române
În timp ce autorităţile române recunosc dificultăţile administrative şi durata excesivă a procedurilor, 14 parlamentari PSD au iniţiat proiectul legislativ B509/2026, înregistrat ulterior la Senat cu numărul L607/2026, care propune modificarea articolelor 10 şi 11 din Legea cetăţeniei române.
În forma propusă, mecanismul special de redobândire ar urma să fie păstrat pentru persoanele care au deţinut efectiv cetăţenia română şi au pierdut-o, fiind eliminată posibilitatea descendenţilor acestora de a solicita cetăţenia în nume propriu, în baza legăturii de filiaţie. O asemenea modificare ar afecta în mod deosebit românii din Basarabia şi din teritoriile istorice româneşti aflate astăzi în componenţa Ucrainei.
“Cetăţenia română a fost pierdută de românii din Basarabia în urma ocupaţiei sovietice din 1940, reconfirmată în 1944. Această pierdere a produs consecinţe asupra mai multor generaţii. Copiii, nepoţii şi strănepoţii celor deposedaţi de cetăţenie au fost lipsiţi de posibilitatea de a dobândi prin naştere cetăţenia pe care, în alte împrejurări istorice, ar fi putut să o moştenească.
După 1989, România a instituit un mecanism juridic de reparare a acestei nedreptăţi istorice. Limitarea acestuia exclusiv la persoanele care au deţinut efectiv cetăţenia română ar însemna, după mai bine de opt decenii, golirea sa de conţinut. Foarte puţini dintre foştii cetăţeni români de dinaintea ocupaţiei sovietice mai sunt astăzi în viaţă.
Statul român nu poate recunoaşte caracterul abuziv al pierderii cetăţeniei şi, în acelaşi timp, să ignore consecinţele juridice ale acestei nedreptăţi asupra generaţiilor următoare. O asemenea abordare ar risca să transforme efectele ocupaţiei sovietice într-o realitate juridică definitivă”, a declarat deputatul AUR.
Valeriu Munteanu atrage atenţia şi asupra lipsei unor dispoziţii tranzitorii clare în proiectul legislativ, în condiţiile în care peste 110.000 de dosare se află deja în lucru. Această omisiune generează incertitudine cu privire la situaţia persoanelor care au depus cereri în baza legislaţiei actuale şi care aşteaptă soluţionarea lor. La 3 noiembrie 2026, Comisia pentru românii de pretutindeni a Senatului a acordat aviz negativ proiectului L607/2026.
Valeriu Munteanu solicită retragerea proiectului şi accelerarea soluţionării dosarelor.
“Consider că România are obligaţia morală şi istorică de a păstra mecanismul de redobândire a cetăţeniei pentru descendenţii celor care au pierdut-o fără voia lor. Este necesară o distincţie clară între acordarea obişnuită a cetăţeniei unor cetăţeni străini şi repararea consecinţelor juridice ale unei ocupaţii străine.
Solicit conducerii PSD să clarifice dacă susţine iniţiativa parlamentarilor săi şi să dispună demersurile politice necesare pentru retragerea acesteia. Totodată, solicit Guvernului României să prezinte un calendar concret de reducere a restanţelor, de suplimentare a personalului implicat în analiza dosarelor şi de eficientizare a verificărilor.
Românii din Basarabia trebuie să primească din partea statului român un mesaj de respect, continuitate şi responsabilitate. România are datoria să repare consecinţele nedreptăţilor istorice, nu să le consacre definitiv prin lege. Frontierele impuse prin forţă au despărţit teritorii şi familii, dar nu au anulat identitatea şi continuitatea noastră românească”, a conchis deputatul Valeriu Munteanu.
