Deputatul AUR Silviu Gurlui solicită Guvernului şi Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene explicaţii privind eliminarea din PNRR a alocării de 750 de milioane de euro destinate parcurilor industriale şi tehnologice, înainte ca forma finală a planului să fie transmisă Comisiei Europene.
Acesta susţine că decizia a afectat dezvoltarea infrastructurii industriale şi de cercetare din România, inclusiv perspectivele Iaşului, şi cere identificarea unor soluţii de finanţare pentru proiecte care să conecteze cercetarea, industria şi infrastructura modernă.
“Varianta PNRR prezentată public în noiembrie 2020 prevedea explicit 750 de milioane de euro pentru technopoluri, parcuri industriale şi tehnologice, parcuri de specializare inteligentă şi clustere de afaceri.
Această alocare distinctă a dispărut însă din noua variantă aprobată la 19 martie 2021 de Guvernul Cîţu, susţinut de PNL, USR-PLUS şi UDMR. Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene era condus atunci de Cristian Ghinea.
În documentul din martie 2021, parcurile industriale şi tehnologice mai apăreau doar generic printre domeniile care puteau fi sprijinite prin instrumente financiare, fără un buget rezervat. În forma transmisă Comisiei Europene la 31 mai 2021, suma de 750 de milioane de euro nu a mai fost introdusă.
Prin urmare, aceşti bani nu au fost respinşi de Comisia Europeană şi nici pierduţi în timpul implementării. Guvernul României i-a eliminat din PNRR înainte ca planul final să fie trimis la Bruxelles.
Aşadar, România a renunţat la 750 de milioane de euro destinate infrastructurii industriale şi tehnologice exact când alte state investeau masiv în asemenea ecosisteme. Numai infrastructura publică a parcului Berlin-Adlershof a beneficiat de peste 540 de milioane de euro. Manchester dezvoltă un district tehnologic de aproximativ două miliarde de euro, iar extinderea Dubai Silicon Oasis ajunge la circa trei miliarde de euro. În acest context, 750 de milioane pentru întreaga Românie nu reprezentau o sumă exagerată, ci baza unui program naţional de reconstrucţie industrială şi tehnologică.
Eliminarea finanţării a afectat inclusiv perspectivele municipiului Iaşi. În 2021, Primăria anunţa un “Parc tehnologic şi industrial pentru tehnologii creativ-inovative”, evaluat la aproximativ 41,5 milioane de euro. Proiectul nu a fost inclus în PNRR-ul final şi a rămas pe hârtie.
Platforma Fortus putea deveni nucleul reconstrucţiei industriale a Iaşului, reunind companii, universităţi, institute de cercetare şi infrastructuri tehnologice. În schimb, oraşul a pierdut ani importanţi fără o investiţie majoră care să transforme cercetarea în producţie şi în locuri de muncă bine plătite.
Solicităm răspuns Guvernului şi MIPE să precizeze: cine a decis eliminarea alocării de 750 de milioane de euro; care au fost argumentele tehnice şi financiare; dacă eliminarea a fost cerută vreodată în mod explicit de Comisia Europeană; prin ce programe au fost înlocuite investiţiile prevăzute pentru parcurile tehnologice; ce soluţie de finanţare poate fi asigurată acum pentru realizarea unui parc tehnologic şi industrial la Iaşi.
Ţară noastră nu poate rămâne doar o piaţă de consum şi o sursă de forţă de muncă. Avem nevoie de parcuri industriale, laboratoare, instalaţii-pilot şi capacităţi proprii de producţie. Iaşul are universităţi, cercetători şi specialişti. Îi lipsesc infrastructura industrială şi decizia politică.
AUR propune proiectele ZRT ? Zona Roşie Tehnologică şi METRIS ? metroul uşor suprateran al Iaşului, două proiecte strategice care urmăresc conectarea cercetării, industriei şi infrastructurii moderne într-un program coerent de dezvoltare a Iaşului şi a întregii regiuni a Moldovei”, a declarat deputatul AUR, Silviu Gurlui.
Comments are closed