Președintele Comisiei AUR „Investiții și Programe de Finanțare”, Victor Cațavei, avertizează că noul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034 riscă să dezavantajeze România prin condiționalități mai stricte, centralizarea fondurilor și diminuarea resurselor destinate agriculturii și politicii de coeziune. Acesta susține că România trebuie să își apere producția internă, fermierii și industria și propune orientarea finanțărilor către reindustrializare, valorificarea resurselor proprii și dezvoltarea unor produse românești cu valoare tehnologică ridicată.
„Noul Cadru Financiar Multianual (CFM) 2028–2034 generează o serie de dezavantaje și riscuri structurale majore pentru România, provocate în principal de trecerea la un alt model de finanțare și de presiunile politice externe.
Riscurile și dezavantajele structurale majore sunt următoarele:
- Condiționalități extrem de rigide: Banii nu vor mai fi acordați doar pe baza decontării facturilor de proiect, ci vor fi strâns legați de îndeplinirea unor reforme legislative și macroeconomice. Dacă România stagnează în adoptarea reformelor (cum ar fi sustenabilitatea fiscală), întreaga finanțare regională riscă să fie blocată.
- Presiunea reducerilor bugetare: Germania, alături de Danemarca, Țările de Jos, Austria, Finlanda și Suedia, presează puternic pentru o reducere semnificativă a propunerii inițiale de buget de 2.000 de miliarde de euro. Dacă acest bloc câștigă negocierile, România și statele din Europa de Est vor pierde sume importante din alocările estimate initial.
- Diluarea Politicii de Coeziune și a Agriculturii: Prin comasarea fondurilor într-un singur Plan Național și Regional de Parteneriat (NRPP), sumele destinate infrastructurii rurale și subvențiilor agricole își pierd autonomia. Banii riscă să fie absorbiți mai mult de proiecte mari cu caracter digital sau climatic, în detrimentul nevoilor locale imediate.
- Risc uriaș de centralizare: Comasarea programelor operaționale regionale anterioare într-un singur plan național transferă decizia de la autoritățile locale și județene înapoi către ministerele centrale de la București. Acest lucru poate încetini implementarea și poate genera dezechilibre administrative.
- Exigențe climatice și tehnologice greu de atins: Accentul pus aproape exclusiv pe tehnologii avansate, decarbonizare și digitalizare presupune capacități tehnice si de proiectare pe care multe administrații sau companii din România nu le dețin încă, riscând să fie eliminate din competiția pentru fonduri.
Astfel, noul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034 modifică radical modul de finanțare, iar agricultura și industria României vor trece prin transformări structurale majore, caracterizate prin riscuri financiare și noi criterii severe de eligibilitate.
Cum va fi afectată Agricultura ?
- Risc de pierderi financiare masive: Conform estimărilor asociațiilor de profil, România riscă să piardă aproximativ 5 miliarde de euro din alocările pentru agricultură comparativ cu exercițiul anterior.
- Pierderea independenței fondurilor (PAC): Politica Agricolă Comună nu mai funcționează ca un pilon separat. Ea este absorbită în Planul Național și Regional de Parteneriat (NRPP), ceea ce înseamnă că agricultura va concura direct pentru fonduri cu transporturile, digitalizarea sau proiectele sociale.
- Plăți blocate de eșecuri politice: Subvențiile nu se mai acordă simplu, pe suprafață sau număr de animale. Dacă guvernul de la București nu îndeplinește jaloanele de reformă macroeconomică sau fiscală (modelul PNRR), plățile directe către fermieri pot fi suspendate integral de la Bruxelles.
- Eșecul convergenței externe: România nu va obține prea curând egalizarea subvențiilor per hectar cu statele din Vest (Franța, Germania), o solicitare constantă a autorităților care rămâne nerezolvată în noul format.
Cum va fi afectată Industria ?
- Lupta pentru Fondul de Competitivitate: Bugetul include un Fond European de Competitivitate de peste 400 de miliarde de euro. Totuși, acesta funcționează pe principiul „primul venit, primul servit”, punând companiile industriale din România în dezavantaj direct în fața giganților tehnologici din Vest, care au capacități de inovare net superioare.
- Bani condiționați de decarbonizare: Fabricile și unitățile industriale din România vor primi finanțare doar dacă își orientează proiectele spre tranziția verde (reducerea emisiilor, hidrogen, energie regenerabilă). Industriile tradiționale bazate pe combustibili fosili care nu se adaptează rapid vor fi private de fonduri.
- Presiune pe IMM-uri: Întreprinderile mici și mijlocii industriale se vor lovi de o birocrație masivă. Autoritățile de la București încearcă să obțină facilități speciale de acces pentru statele mai puțin dezvoltate, dar criteriile de mediu stricte impuse de UE vor elimina mulți aplicanți autohtoni.
În acest context, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) critică vehement propunerile actuale pentru Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2028-2034, respingând condiționalitățile impuse de Comisia Europeană și solicitând o reformă axată strict pe protejarea producției interne și a suveranității economice a României.
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) consideră ca fiind intolerabilă acceptarea pasivă de către guvernanții de la București a centralizării fondurilor, avertizând că România riscă să devină un simplu executant al politicilor de mediu dictate de la Bruxelles, în detrimentul economiei reale.
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) propune și ca alternative de finanțare și dezvoltare următoarele:
- „România pe primul loc” în economie: Prioritatea absolută trebuie să fie utilizarea directă a resurselor naturale proprii (gaz, petrol) pentru reindustrializarea țării și sprijinirea companiilor autohtone, limitând influența investitorilor străini neproductivi.
- Protejarea fermierilor în fața politicilor verzi: Stoparea politicilor de decarbonizare forțată care sufocă producția internă și solicită acordarea de subvenții directe și necondiționate agricultorilor români, fără legarea acestora de reforme legislative ideologice.
- Focus pe tehnologie națională: Industria românească să se specializeze pe produse cu valoare tehnologică mare, în colaborare cu Academia Română”, a declarat Victor Cațavei, președinte al Comisiei AUR “Investiții și Programe de Finanțare.
Comments are closed