Către: Dragoș-Nicolae Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, ministru interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale
De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția nr. 24 Iași
Obiectul întrebării: Poziția României privind consolidarea pensiilor suplimentare în contextul inițiativei europene
Stimate domnule ministru interimar,
În contextul dezbaterilor europene generate de Comunicarea Comisiei Europene „Consolidarea capacității sectorului pensiilor suplimentare al UE de a îmbunătăți veniturile din pensii și de a furniza capital pe termen lung economiei UE”, COM(2025) 839, precum și al Proiectului de Hotărâre a Camerei Deputaților privind adoptarea opiniei aferente (PHCD 20/2026), consider necesară clarificarea poziției Guvernului României asupra implicațiilor acestei inițiative.
Având în vedere că această propunere vizează extinderea rolului pensiilor suplimentare (pilonii II și III) în arhitectura sistemelor de pensii din Uniunea Europeană, inclusiv prin stimularea investițiilor pe termen lung, se ridică o serie de întrebări esențiale privind impactul asupra sustenabilității sistemului public de pensii, protecția contribuabililor și echilibrul social.
Orice reformă în domeniul pensiilor trebuie să aibă în centru cetățeanul și dreptul acestuia la o bătrânețe decentă, nu exclusiv logica piețelor financiare sau a mobilizării capitalului.
Având în vedere toate aceste aspecte, vă rog să îmi transmiteți:
1. Care este poziția oficială a Guvernului României față de Comunicarea COM(2025) 839 și ce mandat de negociere susține România în cadrul instituțiilor europene?
2. Ce evaluări a realizat ministerul privind impactul extinderii rolului pensiilor suplimentare asupra sistemului public de pensii din România, în special în ceea ce privește sustenabilitatea bugetară și echitatea socială?
3. Există riscul ca accentul crescut pe pensiile private să conducă, pe termen mediu și lung, la diminuarea rolului statului în garantarea unui nivel minim de protecție socială pentru cetățeni?
4. Ce măsuri are în vedere Guvernul pentru a proteja contribuțiile românilor la fondurile de pensii private, în contextul volatilității piețelor financiare și al posibilelor presiuni de direcționare a capitalului către anumite sectoare economice la nivel european?
5. În ce măsură această inițiativă europeană ar putea conduce la o armonizare sau standardizare a sistemelor de pensii, și cum va asigura România păstrarea controlului asupra propriilor politici sociale și fiscale?
6. Ce consultări au fost realizate cu partenerii sociali, sindicatele, organizațiile de pensionari și mediul economic din România pe această temă?
Comments are closed