Vă supun atenției o realitate care, deși pare extrasă dintr-un scenariu distopic, a devenit realitatea economică a secolului XXI: transformarea apei, sursa însăși a vieții, dintr-un bun comun în marfă de speculă financiară.
Recent, estimările marilor instituții financiare internaționale, inclusiv ale Băncii Mondiale, au plasat valoarea pieței globale a apei la cifra colosală de peste 800 de miliarde de dolari.
În acest moment, nu mai vorbim despre un serviciu public, ci despre un activ financiar.
Din anul 2020, apa a început să fie tranzacționată pe bursa din Chicago, la fel ca petrolul, aurul sau grâul.
Contractele de tip „futures” pentru apă nu mai sunt despre cum să udăm culturile fermierilor, ci despre cum pot marii investitori să profite de pe urma deficitului de resurse.Cum am ajuns aici? Explicația este simplă și cinică. Raritatea generează profit. Pe măsură ce schimbările climatice avansează și sursele de apă potabilă scad, piața liberă „miroase” oportunitatea. Sub pretextul unei gestionări mai eficiente, asistăm la o presiune globală pentru privatizarea resurselor de apă. Însă, istoria ne-a arătat că, atunci când profitul intră pe țeava de apă, prețurile cresc, iar calitatea și accesibilitatea pentru cetățeanul de rând scad.
Stimați colegi, apa nu este un produs de lux. Apa nu este un gadget pe care îl cumperi dacă ai bani și la care renunți dacă nu ți-l permiți. Este fundamentul demnității umane și al supraviețuirii noastre ca națiune.
În acest context global, România trebuie să fie extrem de vigilentă. Asistăm zilele acestea cum Guvernul României vrea să vândă netransparent, acțiuni ale Hidroelectrica. Avem resurse strategice de apă, chiar dacă infrastructura noastră este precară, legislația însă trebuie să fie un scut, nu o poartă deschisă pentru interese speculative. Nu putem permite ca accesul românilor la apă să fie dictat de indicii de pe Wall Street sau de algoritmii fondurilor de investiții.
Trebuie să ne întrebăm astăzi, în acest for legislativ: Ce lăsăm generațiilor viitoare? O țară în care apa este un drept garantat sau o țară în care viitorul copiilor noștri este gajat la bănci mondiale pentru că nu și-au permis să plătească „valoarea de piață” a propriei supraviețuiri?
Solicit Guvernului și comisiilor de specialitate o monitorizare strictă a concesiunilor de apă și a strategiei naționale de securitate hidrologică. Apa trebuie să rămână sub control public. Trebuie să investim în infrastructură proprie pentru a nu ajunge la mâna celor care văd în fiecare picătură de ploaie doar un cent în plus în conturile lor bancare.
Comments are closed