Către: Marian-Cătălin Predoiu, viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne, ministru interimar al Justiției
De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția nr. 24 Iași
Obiectul întrebării: Poziția României privind inițiativa europeană DigitalJustice@2030
Stimate domnule ministru interimar,
În contextul Proiectului de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei Europene DigitalJustice@2030 – COM(2025) 802, consider că ne aflăm în fața unei inițiative care, dincolo de obiectivele declarate de modernizare și eficientizare a actului de justiție, ridică întrebări serioase privind suveranitatea juridică a statelor membre și protecția drepturilor fundamentale ale cetățenilor.
Digitalizarea justiției nu trebuie să devină un pretext pentru uniformizare excesivă, pentru transfer de competențe sau pentru introducerea unor mecanisme de control care să depășească voința democratică a statelor naționale.
Modernizarea justiției este necesară, dar aceasta trebuie realizată în interesul cetățeanului român, cu respectarea deplină a suveranității naționale și a principiilor constituționale.
Justiția nu poate deveni un experiment tehnologic și nici un instrument de centralizare birocratică la nivel european. Ea trebuie să rămână un pilon al statului național, garant al drepturilor și libertăților fundamentale.
Având în vedere toate cele prezentate, vă rog să răspundeți următoarelor întrebări:
1. Care este poziția oficială a Guvernului României cu privire la inițiativa DigitalJustice@2030 și ce angajamente concrete își asumă România în acest proces?
2. În ce măsură această strategie europeană poate conduce la standardizarea procedurilor judiciare și la limitarea autonomiei sistemului judiciar național?
3. Ce garanții există că digitalizarea justiției nu va afecta dreptul la un proces echitabil, accesul real la justiție și confidențialitatea datelor cetățenilor români?
4. Cum intenționează Guvernul să protejeze datele sensibile din sistemul judiciar, în contextul extinderii utilizării tehnologiilor digitale și al posibilelor interconectări la nivel european?
5. Există riscul ca, prin aceste mecanisme digitale, deciziile judiciare sau procedurile să fie influențate indirect de structuri sau standarde externe, în detrimentul specificului național?
6. Ce consultări au fost realizate cu magistrații, avocații și societatea civilă din România înainte de asumarea unei poziții oficiale pe această inițiativă?




Comments are closed