CĂTRE,
BIROUL PERMANENT AL SENATULUI
În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea art. 3 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 46/2022 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996” spre dezbatere și adoptare.
În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului, să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișă financiară.
De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.
INIȚIATORI:
Senator AUR Petrișor Gabriel Peiu ___________________
Senator AUR Niculina Stelea ___________________
Deputat AUR Ramona Ioana Bruynseels ___________________
EXPUNERE DE MOTIVE
România se află într-un moment în care trebuie să își definească poziția în privința investițiilor străine directe (ISD). Pe de o parte, este nevoie de protejarea intereselor naționale și a sectoarelor strategice, iar pe de altă parte, este imperativ ca România să fie o destinație atractivă pentru investitori, să ofere un cadru legislativ clar și predictibil, în concordanță cu cele mai bune practici europene.
În acest context, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 46/2022 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/452 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investiţiilor străine directe în Uniune, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 a fost un pas important în reglementarea ISD, însă pragul de 2 milioane de euro stabilit pentru examinarea investițiilor străine directe s-a dovedit a fi unul mult prea redus în raport cu realitățile economice și cu standardele internaționale. Această limită impune o serie de obligații administrative chiar și pentru investiții de dimensiuni relativ mici, ceea ce duce la o supraîncărcare a autorităților competente și, totodată, la o birocrație excesivă pentru investitori. Astfel, se impune o ajustare a pragului la 5 milioane de euro și stabilirea unui criteriu suplimentar, de minim 10% din drepturile de vot ale unei companii, pentru a asigura un echilibru între protecția economiei naționale și atragerea capitalului străin.
Dacă analizăm cadrul european, observăm că alte state membre ale Uniunii Europene au adoptat politici mai flexibile în ceea ce privește examinarea ISD. Spre exemplu, Germania și Franța au stabilit praguri diferențiate, în funcție de sectorul în care se realizează investiția. În Germania, autoritățile analizează doar investițiile care depășesc 10% din drepturile de vot ale unei companii din domenii sensibile, precum apărarea, tehnologia și infrastructura critică. În Franța, pragul pentru investitorii din afara UE este de 10% din capital, dar doar pentru sectoarele strategice. În schimb, în Spania, ISD-urile sunt supuse unei analize doar atunci când investitorii provin din afara UE și achiziționează cel puțin 10% dintr-o companie care activează în domenii sensibile. Astfel, România rămâne una dintre puținele țări care aplică un prag atât de redus pentru domenii de activitate definite intr-un mod mult prea generic.
Această situație determină o serie de efecte negative. În primul rând, autoritățile sunt nevoite să examineze un număr mare de tranzacții de valori relativ reduse, consumând resurse și timp care ar trebui alocate unor analize mai complexe și mai relevante. O investiție de 2 milioane de euro, în multe industrii, reprezintă doar o achiziție minoră, care nu ar trebui să fie supusă acelorași proceduri ca o investiție strategică de zeci sau sute de milioane. Prin creșterea pragului la 5 milioane de euro, autoritățile ar putea să își concentreze atenția pe tranzacțiile cu adevărat semnificative, cele care pot avea un impact real asupra economiei și securității naționale.
În al doilea rând, menținerea unui prag atât de redus descurajează investitorii străini, în special pe cei care doresc să intre pe piața românească prin dezvoltarea unor proiecte noi. Pentru aceștia, birocrația suplimentară și incertitudinea asociată procesului de examinare pot reprezenta factori decisivi în alegerea unei alte destinații pentru capitalul lor. România nu își poate permite să piardă astfel de oportunități, mai ales în contextul competiției tot mai acerbe dintre statele din Europa Centrală și de Est pentru atragerea de capital străin.
Prin abrogarea alineatului (2) al articolului 3 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 46/2022, se elimină posibilitatea de examinare a investițiilor sub pragul de 2 milioane de euro, consolidând predictibilitatea legislativă și reducând riscul aplicării discreționare a normelor. Această modificare permite o concentrare mai eficientă a resurselor administrative asupra tranzacțiilor care prezintă un risc real pentru securitatea sau ordinea publică.
În concluzie, modificarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 46/2022 asigură o aliniere a României la standardele europene, reducând birocrația inutilă și stimulând investițiile străine. Creșterea pragului și eliminarea evaluării arbitrare a investițiilor sub acest nivel vor permite României să devină mai competitivă în atragerea capitalului străin, fără a compromite interesele strategice naționale. Această ajustare ar permite un proces de examinare mai eficient, concentrat pe tranzacțiile care au cu adevărat un impact asupra economiei naționale și securității țării, fără a impune restricții nejustificate pentru investitori. România trebuie să fie un partener de încredere pentru capitalul străin și să ofere un cadru legislativ clar, echilibrat și adaptat realităților economice actuale.
Precizăm că prin adresa de înaintare s-a solicitat Guvernului, în temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, să comunice punctul de vedere asupra acestei propuneri legislative și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișă financiară.
INIȚIATORI:
Senator AUR Petrișor Gabriel Peiu ___________________
Senator AUR Niculina Stelea ___________________
Deputat AUR Ramona Ioana Bruynseels ___________________
LEGE pentru modificarea art. 3 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 46/2022 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996,
Parlamentul României adoptă prezenta lege
Art. I – Articolul 3 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 46/2022 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 379 din 18 aprilie 2022, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 164/2023, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
- La alineatul (1), litera b) va avea următorul cuprins:
„b) a căror valoare depăşeşte pragul de 5.000.000 de euro, calculat la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României valabil pentru ultima zi a exerciţiului financiar din anul anterior realizării operaţiunii, dar nu mai puțin de 10% din drepturile de vot ale unei companii.”
2. Alineatul (2) se abrogă.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
Comments are closed