Robert Alecu – Întrebare parlamentară – Numărul și distribuția geografică a persoanelor înregistrate cu apelativele Rudari și Băieși la recensămintele generale ale populației României

Adresată:

Domnului Tudorel ANDREI, Președinte al Institutului Național de Statistică

De către: Deputat Robert ALECU

Circumscripția electorală: nr. 4, Bacău

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 18.02.2025

Obiectul întrebării: Numărul și distribuția geografică a persoanelor înregistrate cu apelativele Rudari și Băieși la recensămintele generale ale populației României

Stimate domnule președinte,

Nomenclatorul etniilor și limbilor materne aprobat și utilizat de Institutul Național de Statistică, Unitatea de coordonare și implementare a recensământului populației și locuințelor 2021, cuprinde, la rubrica Rom (cod nivel 1 – 1200), ”etnonimul” Rudar (cod nivel 2 – 1214), ”etnonimul” Băieș (cod nivel 2 – 1202) iar în compartimentul rezervat limbilor materne, la rubrica Romani (cod nivel 1 – 1200), limba romani (cod nivel 2 – 1201).

Rudarii și băieșii pot fi întâlniți în România, Ungaria, Bulgaria, Croația, Serbia, Bosnia și Herțegovina. Grupuri mai mici există în Macedonia de Nord, Grecia, Slovenia, Slovacia și Ucraina. Peste tot limba lor maternă este româna. Nu există nicio mărturie istorică cum că grupurile de Rudari și cele de Băieși ar fi vorbit vreodată vreo altă limbă decât limba română. Așadar, în afara frontierelor țării noastre, Rudarii și, respectiv, Băieșii, reprezintă minorități lingvistice românești.

În Bosnia și Herțegovina aceștia sunt recunoscuți oficial, prin lege, ca minoritate națională română, iar limba lor maternă, româna, are statut oficial de limbă regională sau minoritară.

În Croația Băieșii sunt recunoscuți oficial, prin lege, ca vorbitori ai „dialectului băieș al limbii române” și limba română este obiect de studiu în mai multe școli publice din Croația.

Potrivit Legii nr. 299/2007 cu privire la sprijinul acordat românilor de pretutindeni, aceste persoane aparțin filonului lingvistic și cultural românesc.

Istoricul, etnograful, arheologul, antropologul și folcloristul Constantin S. Nicolaescu-Plopșor, membru corespondent al Academiei Române, scria în 1922 că rudarii nu sunt ţigani, ci români, punând în discuţie diferenţele de ordin cultural, etnografic, lingvistic, social etc. Constantin S. Nicolaescu-Plopșor aduce în atenție faptul că rudarii nu au fost niciodată robi, ci oameni liberi care aveau obligaţia de a plăti o dare anuală către domnitor. La fel, acesta pune în discuţie atitudinea unanimă a rudarilor în a se declara „daci” şi nicidecum ţigani. Despre rudari, acelaşi cercetător spune și că sunt prezenți şi în Bosnia sub numele de caravlahi („vlahi negri”, care pretind că sunt veniţi din România) şi în Slavonia sub numele de coritari. În Ungaria, aceeaşi populaţie poartă numele de băiaşi şi vorbesc aceeaşi limbă, adică un grai românesc asemănător celui vorbit şi de românii din Banat şi sudul Crişanei.

”Avansăm ipoteza că rudarii de astăzi sunt, de fapt, urmaşii acelor colonişti şi sclavi care practicau mineritul, aduşi în Dacia de către romani, vorbitori ai unei variante de latină vulgară care nu este altceva decât actualul grai românesc al rudarilor păstrat atât de bine datorită izolării în care au trăit aceşti oameni aproape două milenii. Acceptând această ipoteză, justificăm şi încăpăţânarea cu care rudarii s-au declarat tot timpul „daci”, au vorbit numai limba română şi au avut mereu tradiţii identice cu cele ale majoritarilor (cu excepţia gurbanului, tradiţie întâlnită numai la rudarii turcani). La fel, are justificare statutul lor de oameni liberi în toată perioada medievală şi ulterior, cu totul diferit de cel al ţiganilor, în majoritate robi în această perioadă, aşa cum arată documentele. Chiar dacă nu sunt daci autohtoni, rudarii sunt o populaţie, adusă în Dacia de către romani imediat după cucerirea acestui teritoriu, naturalizată în Dacia Romană şi, în consecinţă, vorbitoare a unui grai românesc cu originea în graiurile latine sau autohtone definitivate şi vorbite încă din secolul I, deceniul al VII-lea în Dalmaţia şi Panonia”, opinează prof. dr. Lucian Cherata de la Craiova.

Istoricul Ion Chelcea ne semnalează că rudarii din două grupuri distincte ale lor mai sunt numiţi „Turcani” sau „Vlahuţi” după aria georgrafică sau sfera de influenţă în care au trăit strămoșii lor în trecut.

Mai multe voci autorizate ale Rudarilor și Băieșilor din România, dar și din Bulgaria, Serbia și Croația au susținut de-a lungul timpului că atribuirea în statistici a acestor subgrupuri etnice de limbă română la etnia rromă reprezintă un abuz și o formă de confiscare/manipulare identitară. Arătând preocupare pentru acest subiect sensibil, găsim potrivit să ne documentăm temeinic și în
detaliu asupra lui.

Având în vedere cele arătate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți punctual, fără abatere de la subiect:

1. Numărul persoanelor din România, pe județe și localități, care s-au declarat Rudari, potrivit datelor recensămintelor populației României din 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011 și 2021.

2. Datele statistice, pe județe și localități, privind limba maternă a persoanelor înregistrate ca Rudari cu ocazia recensămintelor din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011 și 2021.

3. Numărul persoanelor din România, pe județe și localități, care s-au declarat Băieși, potrivit datelor recensămintelor populației României din 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011 și 2021.

4. Datele statistice, pe județe și localități, privind limba maternă a persoanelor înregistrate ca Băieși cu ocazia recensămintelor din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011 și 2021.

5. Dacă la recensămintele populației României din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011 și 2021 au fost înregistrate persoane cu apelativele Turcan, Vlahut, Dac sau cu derivate ale acestora. În eventualitatea unui răspuns afirmativ la acest punct al întrebării parlamentare, vă rugăm să ne prezentați informațiile defalcat pe județe și localități.

6. Cum au ajuns apelativele Rudar și Vlahut în Nomenclatorul etniilor și limbilor materne aprobat și utilizat de Institutul Național de Statistică, Unitatea de coordonare și implementare a recensământului populației și locuințelor 2021 și dacă au fost sau nu consultate în legătură cu acest aspect autoritățile publice și organizațiile cetățenilor români din localitățile în care aceștia au fost înregistrați cu apelativele Rudar și, respectiv, Băieș.

Aceste informații ne sunt necesare pentru o înțelegere exactă a realităților etnice și lingvistice din teren, precum și în vederea organizării unor dezbateri publice privind drepturile persoanelor aparținând filonului lingvistic și cultural românesc din afara granițelor țării, în special din statele vecine și Balcani.

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.