Nagy Vasile – declarație politică – România bolnavului închipuit.

Stimaţi colegi, declaraţia mea politică se numeşte “România bolnavului închipuit!” și vizează un subiect extrem de important.

Dragi colegi deputați –

Românii își pun singuri viața în pericol cumpărându-și medicamente pe care le văd la televizor în diverse reclame.

Lipsa de educație medicală dar mai ales lipsa de reglementare pe segmentul de suplimente alimentare duce la automedicație, dintr-un calup de publicitate undeva la 70% – 80% sunt reclame la suplimente alimentare.

Românii consumă medicamente în exces.

De multe ori oamenii nici nu mai cer părerea unui specialist ci spun direct că vor un anumit medicament pe care l-au văzut la televizor.

Există companii farmaceutice care sunt foarte agresive în reclame, din cauza asta românii cumpără foarte multe suplimente și industria farmaceutică tot crește.

Una dintre cauzele pentru care românii consumă în exces medicamente pe care le văd la televizor o reprezintă timpul mare de așteptare la un consult la medic. De asemenea, prețul ridicat la clinicile private sau chiar lipsa profesionalismului unor medici care consultă superficial pacienții, duc la o neîncredere a pacientului nu doar în personalul medical ci și în sistemul medical per ansamblu.

Există medici care au contracte cu aceste firme care vând suplimente alimentare sau OTC-uri și le recomandă pacienților doar aceste medicamente.

Cele mai căutate medicamente fără prescripție sunt analgezicele, antipireticele, produsele pentru dureri de gât sau tuse.

În ultimul timp, au crescut și vânzările pe antialergice și sprayuri de nas. Contează foarte mult și zona în care e situată farmacia.

În zonele cu mulți bătrâni se vând ca pâinea caldă Aspenter si Aspacardin. În cazul suplimentelor, cele de somn, pe bază de melatonină și valeriană se vând foarte bine, vitamina C sau complexul de vitamine și minerale.

În pandemie, comportamentul de consum a fost modificat. Astfel, românii au cumpărat mai multe cutii, de frică să nu se termine produsele din farmacie. În consecință, au fost situații în care farmaciștii nu au avut la dispoziție vitamina C, zinc și quercitină.

Publicitatea online este și mai periculoasă unde nu există niciun fel de control. Contează foarte mult nivelul de educație al pacientului, să poată face diferența între un produs cu substanțe chimice și un supliment alimentar.

Un medicament are efecte adverse, mai ales dacă e consumat în exces, ajunge să devina un drog.

Românii sunt foarte influențați de ceea ce văd la televiziune.

Cel mai recent studiu arată că spoturile industriei farmaceutice cumulează 23 de ore, pe cele 60 de canale media din România, iar românii vizionează într-un an milioane de reclame la medicamente, suplimente alimentare și dispozitive medicale.

Românii sunt mai bolnavi decât restul europenilor și abuzează de medicamente.

În ceea ce privește starea de sănătate, România este printre ultimele locuri. Este o prevalență ridicată a bolilor cardiovasculare, oncologice.

Suntem mult mai bolnavi ca alții. Consumul exagerat de medicamente e datorat faptului că ne luăm singuri tratamentul.

Pe orice stradă te-ai deplasa, există 2-3 farmacii, sau chiar mai multe dacă strada e mai lungă. Este evident ca beneficiile financiare care se obțin din vânzarea medicamentelor sunt exorbitante.

Producătorii și vânzătorii de medicamente ar trebui să aibă liber la reclame și promovarea medicamentelor doar în relația cu medicii și unitățile medicale, în presa medicală sau în emisiunile radio-tv cu profil medical.

Doar medicii au competența de a recomanda unui bolnav un anumit medicament, nu farmaciștii.

Chiar dacă, de exemplu, unii doctori merg la anumite congrese de specialitate pe banii unor producători farmaceutici, medicii respectivi nu vor folosi niciodată un medicament sau un dispozitiv medical care să fie inutil sau să dăuneze pacienților.

„Ipohondria românilor” este un clișeu care sună bine apărut din nevoia de a justifica lipsa de rezultate din sistemul de sănătate românesc. Dacă priviți obiectiv și realist situația veți vedea că pacienții care au parte de servicii medicale eficiente, care le rezolvă problema rapid și la obiect nu au nici un motiv să se ducă să își caute singuri tratamente.

Dar dacă ești plimbat pe la nenumărate cozi, cine știe câte săptămâni pentru o problemă și aceasta nu se rezolvă, omul automat își pierde răbdarea, speranța și își caută alternative.

Explozia pieței de suplimente și medicamente în România este o consecință directă a ineficienței sistemului. Când lucrurile se vor schimba, automat și comportamentul românului se va schimba.

Bacteriile rezistente la antibiotice reprezintă un pericol pentru noi toți, deoarece provoacă infecții greu de tratat.

Dacă luăm antibiotice în mod repetat și incorect, contribuim la creșterea numărului de bacterii rezistente la antibiotice, una dintre cele mai presante probleme de sănătate la nivel mondial.

Astfel, dacă la un moment dat dumneavoastră, copiii dumneavoastră sau alți membri ai familiei au nevoie de antibiotice, s-ar putea ca ele să nu mai aibă efect.

Automedicația cu antibiotice nu reprezintă o utilizare responsabilă a antibioticelor. Luarea de antibiotice în caz de răceli sau gripă nu vă aduce niciun beneficiu pentru că, pur și simplu, antibioticele nu sunt eficace împotriva infecțiilor virale.

În plus, antibioticele pot produce mai multe efecte secundare neplăcute, cum ar fi diaree, greață sau erupții cutanate.

Deseori, este inutil să se ia antibiotice pentru tratarea infecțiilor bacteriene ușoare, cum ar fi rinosinuzita, durerile în gât, bronșitele sau durerile de urechi, deoarece, în majoritatea cazurilor, sistemul imunitar poate face față unor astfel de infecții ușoare.

Majoritatea simptomelor pot fi ameliorate cu medicamente eliberate fără rețetă. Luarea de antibiotice nu va reduce severitatea simptomelor și nu vă va ajuta să vă faceți bine mai repede.

Dacă simptomele persistă sau dacă aveți vreun motiv de îngrijorare, este important să mergeți la medicul dumneavoastră. Dacă aveți cu adevărat o infecție severă, cum ar fi pneumonie bacteriană, medicul vă va prescrie antibiotice.

Cine se îmbolnăvește grav în țările mai sărace ale UE are ghinion. Din două motive. Nu trebuie să lupte doar cu boala ci şi cu un sistem medical deficitar. Cauzele sărăciei sunt adesea stranii.

Asigurările de sănătate din România negociază cele mai mici prețuri la nivelul UE cu producătorii străini de medicamente. În mod paradoxal, acesta nu este neapărat un avantaj pentru pacienți.

Dacă falia prețurilor se adâncește tot mai tare între țările europene bogate şi cele sărace, urmările sunt catastrofale.

Concernele farmaceutice renunță adesea să includă noi medicamente în nomenclatorul caselor de asigurări de sănătate. Într-un astfel de caz, concernele au încă un avantaj: pot stabili singure prețul.

Automedicația nu este recomandată, dar reclamele la medicamente, da!

Nu există canal de televiziune pe care să nu fii bombardat, zilnic, de dimineața până seara, cu reclame la medicamente!

În același timp, pe căile oficiale, medicii ne tot transmit că automedicația nu este recomandată şi că trebuie să te consulte un medic înainte de a-ţi administra un tratament medicamentos!

Cu alte cuvinte, nu trebuie să iei de bune nici sfaturile prietenilor şi nici spoturile publicitare despre rezultatele miraculoase ale unor medicamente, înainte de a cunoaște contraindicațiile acestora, pe termen scurt şi lung.

Dar, de multă vreme, se pare că mulți medici au devenit cozile de topor ale industriei farmaceutice, care nu mai ține cont de reglementările legale. Nici legea care interzice medicilor să facă reclamă la medicamente nu mai are nici o valoare.

Este foarte important să vorbim despre publicitate, un subiect extrem de important în contextul actual. Informațiile care ajung la consumatori este important să fie clare, corecte, coerente, adaptate nivelului lor de înțelegere, astfel încât ei să poată lua decizii corecte cu privire la starea lor de sănătate.

Ne aflăm astăzi într-un context în care numărul de produse accesibile pacienților şi consumatorilor este foarte mare, volumul de informații cu care aceștia interacționează este la fel de mare, astfel că sunt anumite presiuni puse pe umerii lor pentru a lua anumite decizii corecte în ceea ce privește sănătatea.

Totodată, informațiile care ajung la ei uneori sunt incomplete, incorecte, chiar înșelătoare. Acest lucru se datorează anumitor derapaje care există în comunitatea comercială, derapaje care ar putea fi evitate în contextul unui cadru legislativ clar, complet, transparent. Vorbim de medicamente fără prescripție medicală, de suplimente alimentare şi dispozitive medicale.

Trebuie să grăbim pasul, să ajungem şi noi la nivel european şi să ne corelăm cu legislația europeană. Nici nu ar fi mare lucru de făcut, nu trebuie să inventăm noi legislația, trebuie doar să adaptăm ceea ce există şi să putem să implementăm în România.

Pacientul, de multe ori nu știe ce este sigur pentru el şi de ce are nevoie. De aici intervin autoritățile pentru a-i proteja.

Dacă pentru alte canale există niște filtre de control, pentru mediul online este foarte greu să controlezi veridicitatea şi corectitudinea informațiilor.

Este necesar atât un cadru legislativ foarte clar şi foarte corect din punct de vedere al accesului la informație, dar este necesar să ne unim forțele pentru a găsi acele modalități de comunicare care să convingă, dar să fie valide, corecte, fundamentate.

Românii vizionează într-un an milioane de reclame la medicamente, suplimente alimentare și dispozitive medicale. În condițiile acestei avalanșe de reclame, promovarea medicamentelor trebuie să fie reglementată în mod adecvat, să fie echilibrată şi susținută în mod corespunzător de surse de informații complete şi validate științific şi în același timp să fie bine înțeleasă influența potențială asupra deciziei de tratament, asupra rezultatelor şi costurilor, așa cum susțin reprezentanți ai pacien­ților, dar și autoritățile. 

Publicitatea medicamentelor în secolul XXI este guvernată de directive, legi, regulamente, ghiduri şi coduri de etică diferite în fiecare țară, dar guvernate de aceleași principii.

Publicitatea medicamentelor include publicitatea destinată publicului larg, profesioniștilor din domeniul sănătății, vizitele reprezentanților medicali la prescriptori, furnizarea de mostre, sponsorizarea de întâlniri promoționale pentru profesioniștii din domeniu etc., precum și orice formă de promovare destinată să stimuleze prescrierea, distribuirea, vânzarea sau consumul de medicamente.

Scopul din spatele reglementărilor din publicitatea medicamentelor este: să încurajeze utilizarea rațională a medicamentelor, prin prezentarea obiectivă a acestora și fără a le exagera proprietățile;  de a asigura că acestea sunt promovate corect în ceea ce privește beneficiile lor, fiind în acord cu informațiile enumerate în rezumatul caracteristicilor produsului; de a asigura că publicitatea medicamentelor nu este înșelătoare.

Reglementarea marketingului în industria farmaceutică și a relațiilor cu profesioniștii din sănătate, dar și relațiile dintre industria farmaceutică și asociațiile de pacienți, precum și informațiile transmise către specialiști și organizațiile acestora sunt subiecte tratate cu maxim interes și în România.

Promovarea medicamentelor este reglementată diferit în fiecare țară, dar este guvernată de aceleași principii. Aceasta trebuie făcută în mod responsabil, etic şi la cel mai înalt standard, pentru a se asigura utilizarea în siguranță a medicamentelor, indiferent de modul lor de eliberare, în conformitate cu legislația în vigoare.