Adresată de către domnul senator: Sorin-Cristian MATEESCU
Circumscripţia electoralănr. 14 Constanța
Grupul Parlamentar Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)
Ședinţa Plenului Senatului României din17.11.2021
Titlul declarației politice:
„14 Noiembrie: Ziua Dobrogei – sărbătorită altfel în acest an!”
Doamnă/Domnule Preşedinte de şedinţă,
Stimate doamne și domni senatori,
Pe data de 14 noiembrie, începând cu anul 2015, se sărbătoreşte Ziua Dobrogei. Anul acesta, datorită pandemiei de coronavirus şi a jocurilor politice ale actualilor guvernanţi, sărbătorirea acestei zile de importanţă istorică şi spirituală pentru toţi românii, mai ales cei dobrogeni, a fost marcată cu câteva articole de presă şi menţionări în mass-media locală.
Din păcate, celebrarea acestei zile dedicate celor 143 de ani de când Dobrogea revenea la România nu a mai devenit aşa importantă pentru parlamentarii României, precum este, de exemplu, introducerea Holocaustului ca disciplină obligatorie în curriculum preuniversitar. Dacă suntem de părere că istoria universală și a românilor este insuficient tratată astfel, de ce nu concepem cursuri sau materii prin care elevii să studieze despre tragedia celor peste 2 milioane de români în Gulagul sovietic sau masacrele (adevărate pogromuri împotriva românilor) săvârșite la Fântâna Alba, Moisei sau în atâtea alte locuri în care şi-au pierdut viaţa sute de mii de români în conflagrația mondială din anii ‘40.
Revin. După ce, vreme de patru secole, Dobrogea s-a aflat sub stăpânire otomană (purtând denumirea de Kustenge), la finele Războiului pentru Independenţă (1877 – 1878), în ziua de 14 noiembrie 1878, domnitorul Carol I proclama revenirea Dobrogei la România. Repet, Carol I proclama, alături de Guvernul liberal de atunci, revenirea Dobrogei la patria-mamă. Guvern al Partidului Naţional Liberal, asta spre aducere aminte a epigonilor acestui partid din zilele noastre. Ziua Dobrogei marchează reintrarea acestei provincii în componenţa statului român modern. Pe 14 noiembrie 1878 au intrat în vigoare două documente fundamentale, semnate de către domnitorul Carol I: „Proclamaţia către dobrogeni“, respectiv „Înalt Ordin de Zi către Armată“.
Să ne reamintim că războiul româno-ruso-turc de la 1877-1878 a marcat cucerirea pe câmpul de luptă a independenţei de stat a României. Deşi semnaseră, la 4 aprilie 1877, o convenţie cu România, reprezentanţii ruşi nu au acceptat, iniţial, o participare directă a armatei române pe frontul din Balcani. Pe fondul desfăşurării ostilităţilor militare la Plevna, când al doilea asalt al trupelor ruse a fost înfrânt, Marele Duce Nicolae a trimis o telegramă principelui Carol al României, în care a cerut ajutorul trupelor române.
În cadrul Congresului Internațional de la Berlin (1/13 iunie-1/13 iulie 1878), România a obţinut cu eforturi diplomatice mari recunoaşterea independenţei de stat şi revenirea în cadrul graniţelor naţionale a Dobrogei, cu Delta Dunării şi Insula Şerpilor. Din păcate tot atunci pierdea Sudul Basarabiei, cele 3 provincii pe care ruşii le-au pierdut în 1856 în favorarea Moldovei, a Principatelor Unite de mai târziu. La 14 noiembrie 1878, autorităţile române au preluat, oficial, administraţia Dobrogei.
Ţinând cont de acest aspect, în data de 19 noiembrie 2013, a fost adoptat de Senat proiectul de lege privind instituirea Zilei Dobrogei, iar, la 9 septembrie 2015, propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional. În data de 7 octombrie 2015 a fost publicată, în Monitorul Oficial al României, Legea 230/2015 privind instituirea Zilei de 14 Noiembrie – ca Ziua Dobrogei.
Stimaţi colegi, unirea Dobrogei cu Regatul României reprezenta, după unirea Moldovei cu Ţara Românească din anul 1859, o nouă şi importantă etapă în cadrul procesului de desăvârşire a unităţii naţionale a românilor, proces definitivat prin Marea Unire din 1918.
Nu există răspunsuri