România nu poate accepta un model economic în care resursele sunt exploatate pentru profitul unor companii străine, iar comunitățile rămân să suporte eventualele consecințe asupra sănătății și mediului.
Orice investitor trebuie să respecte aceleași reguli, iar statul are obligația să apere oamenii!
Dosarul privind presupusa poluare de pe platforma Kronospan din Sebeș ridică întrebări grave despre eficiența controalelor de mediu și credibilitatea raportărilor pe baza cărora autoritățile permit continuarea activității.
La 9 septembrie 2026, procurorii au anunțat trimiterea în judecată a două societăți, identificate public drept Kronospan Trading și Kronochem Sebeș, precum și a doi responsabili de mediu, pentru poluare prin evacuarea în atmosferă de substanțe periculoase și fals în înscrisuri.
Potrivit acuzațiilor, formaldehida, substanță cancerigenă pentru om, ar fi atins în zone locuite valori de până la 3,24 ori, respectiv 2,86 ori limita admisă.
Procurorii susțin că unele rezultate care indicau depășiri nu ar fi fost raportate, iar analizele ar fi fost repetate până la obținerea unor valori conforme.
Rapoartele anuale de mediu pentru 2022 și 2023 ar fi prezentat neadevărat respectarea limitelor și ar fi fost folosite pentru obținerea vizelor anuale ale autorizației.
Dacă aceste acuzații se confirmă, gravitatea situației este uriașă: documentele care trebuiau să ajute statul să protejeze populația ar fi ascuns tocmai depășirile periculoase!
Companiile resping acuzațiile și invocă 533 de măsurători și investiții de peste 80 de milioane de euro în echipamente de depoluare.
Instanța va stabili răspunderea, cu respectarea prezumției de nevinovăție.
Însă autoritățile trebuie să explice public ce au verificat și ce măsuri au luat pentru protejarea cetățenilor.
Ca deputat AUR și medic, solicit publicarea istoricului controalelor, a rezultatelor măsurătorilor și a măsurilor dispuse pe platforma industrială din Sebeș. Cer verificarea modului în care raportările companiilor au fost confruntate cu situația din teren.
Pentru Rășinari și întreaga Mărginime a Sibiului, acest dosar reprezintă un avertisment privind necesitatea unor controale independente și transparente.
În cazul proiectului de la Valea Dobra, suspiciunile privind posibila prezență și eliberare a fibrelor de azbest trebuie clarificate prin analize mineralogice independente, cu rezultate publicate integral.
Dosarul Sebeș nu dovedește existența azbestului la Valea Dobra. Riscurile fiecărui proiect trebuie stabilite prin investigații proprii, riguroase.
Solicit evaluarea transparentă a impactului exploatării, transportului și prelucrării asupra aerului, apei și sănătății.
Cer controale neanunțate și acces public la rezultatele complete ale monitorizărilor.
O investiție trebuie să aducă beneficii reale comunității și să respecte sănătatea oamenilor.
Nicio promisiune financiară nu justifică ignorarea unui risc de expunere la substanțe cancerigene!
Pe 8 noiembrie 2026, locuitorii din Rășinari sunt chemați la referendumul local.
Ei au dreptul să decidă în cunoștință de cauză, pe baza unor documente complete și a unor analize credibile.
Resursele României trebuie administrate în interesul românilor. Profitul investitorilor străini nu poate avea prioritate în fața sănătății comunităților.
Sebeșul merită răspunsuri, iar Rășinariul merită garanții verificabile!
