Adresată: Domnul Marcel Ciolacu, Prim-ministru al României
De către Domnul senator: Virgiliu-George Vlăescu
Circumscripția electorală: Suceava Nr. 35
Grupul Parlamentar: A.U.R.
Obiectul Interpelării – Strategia Guvernului României pentru combaterea traficului și consumului de droguri, în contextul cazului tragic al tânărului Rareș Ion
Stimate domnule Ministru,
Traficul și consumul ilicit de droguri reprezintă una dintre cele mai grave amenințări la adresa societății românești, cu un impact devastator asupra tinerilor, familiilor și comunităților. Tragicul deces al tânărului Rareș Ion, cauzat de o supradoză de substanțe stupefiante, este doar unul dintre numeroasele cazuri care ilustrează urgența unei acțiuni guvernamentale ferme și coordonate. Acest fenomen, calificat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în octombrie 2023 drept un risc major la adresa securității individuale și naționale, este alimentat de rețele transnaționale de crimă organizată, de accesul facil al tinerilor la substanțe ilegale și de o serie de vulnerabilități sistemice.
Conform rapoartelor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), cantitatea de droguri confiscate în România a crescut semnificativ în ultimii ani, însă acest lucru reflectă doar o parte a problemei, traficul și consumul fiind în continuare în ascensiune. Statisticile Agenției Naționale Antidrog (ANA) indică o creștere de cinci ori a consumului de droguri în rândul tinerilor cu vârste între 12 și 34 de ani în ultimul deceniu, iar vârsta de debut a consumului a scăzut alarmant la 11-12 ani. În acest context, vă adresez această interpelare pentru a solicita clarificări detaliate privind strategia și acțiunile Guvernului României pentru combaterea traficului și consumului de droguri.
Vă rog să răspundeți următoarelor întrebări:
Vă rugăm să detaliați obiectivele și măsurile concrete prevăzute în Strategia Națională în Domeniul Drogurilor 2022-2026, cu accent pe reducerea cererii (prin prevenție și tratament) și a ofertei (prin destructurarea rețelelor de trafic).
Cum se asigură coordonarea interinstituțională între Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și Agenţia Naţională pentru Politici şi Coordonare în domeniul drogurilor şi al adicţiilor pentru implementarea eficientă a acestei strategii?
Ce indicatori de performanță sunt utilizați pentru a evalua succesul strategiei, și care sunt rezultatele obținute în 2023 și 2024?
Rapoartele ANA semnalează că unul din trei elevi din București consideră drogurile o problemă în școala lor, iar consumul de substanțe noi, precum drogurile sintetice, este în creștere. Ce factori sociali, economici sau sistemici contribuie la această tendință?
Există lacune în programele de educație antidrog, în accesul la servicii de consiliere și tratament sau în capacitatea forțelor de ordine de a contracara rețelele de distribuție?
Ce măsuri sunt luate pentru a aborda influența platformelor online și a darknet-ului, care facilitează accesul tinerilor la droguri?
Suspiciunile tot mai frecvente din spațiul public sugerează că traficul de droguri ar putea beneficia, cel puțin pasiv, de complicitatea unor persoane influente din sfera politică sau din structurile de aplicare a legii. Ce mecanisme de control și investigare sunt implementate pentru a verifica astfel de acuzații?
Cum asigură Ministerul Afacerilor Interne integritatea cadrelor din poliție și din alte structuri implicate în combaterea criminalității organizate?
Ce măsuri concrete sunt luate pentru a preveni corupția în aceste instituții, având în vedere că încrederea publicului în eficiența lor este esențială?
Portul Constanța este recunoscut ca principala poartă de intrare pentru droguri, în special cocaină și heroină, provenite din America de Sud și Asia.
Ce tehnologii și protocoale sunt utilizate pentru scanarea containerelor și prevenirea introducerii substanțelor ilegale?
Există suficiente resurse umane și logistice alocate Poliției de Frontieră și Serviciului Vamal pentru a gestiona acest flux? Dacă nu, ce investiții sunt planificate?
Cum colaborează România cu organizații internaționale, precum Europol sau DEA, pentru a monitoriza și bloca rutele de trafic prin Portul Constanța?
Având în vedere că minorii sunt tot mai des implicați în consumul și distribuția de droguri, ce programe de educație și prevenție sunt implementate în școli la nivel național?
Cum sunt pregătiți profesorii și consilierii școlari pentru a identifica și gestiona cazurile de consum de droguri în rândul elevilor?
Ce inițiative există pentru a contracara promovarea consumului de droguri prin rețelele de socializare și aplicațiile de mesagerie, care sunt tot mai utilizate de dealeri pentru a atrage tinerii?
Vă rugăm să precizați bugetul alocat anual pentru Strategia Națională Antidrog, inclusiv pentru prevenție, tratament, reintegrare socială și combaterea traficului.
Cum sunt distribuite aceste fonduri între instituțiile responsabile (ANA, MAI, Ministerul Sănătății etc.), și ce procent este direcționat către programele dedicate tinerilor?
Există planuri pentru suplimentarea finanțării, având în vedere amploarea fenomenului și necesitatea extinderii centrelor de reabilitare și a campaniilor de conștientizare?
Având în vedere că România este o țară de tranzit pentru droguri provenite din rute globale, ce acorduri sau inițiative comune sunt în vigoare cu statele vecine și cu partenerii din Uniunea Europeană pentru destructurarea rețelelor transnaționale?
Cum contribuie România la eforturile regionale și globale de monitorizare a traficului de droguri, inclusiv prin schimbul de informații cu agenții precum Interpol sau UNODC?
Ce măsuri sunt luate pentru a preveni exportul drogurilor sintetice produse în România către alte state, așa cum au semnalat unele rapoarte internaționale?
Aceste întrebări reflectă preocupările stringente ale cetățenilor față de amplificarea fenomenului drogurilor și impactul său tragic asupra tinerilor, așa cum ilustrează cazul lui Rareș Ion. Solicităm răspunsuri detaliate, care să includă o evaluare realistă a situației actuale, rezultatele obținute și un plan
concret pentru intensificarea luptei împotriva traficului și consumului de droguri. Cetățenii României așteaptă măsuri eficiente pentru a proteja generațiile viitoare și pentru a restabili siguranța comunităților.
Comments are closed