Vlăescu Virgiliu George – Interpelare – Cine a negociat, din partea României, acest dosar, atunci când a fost dezbătut în Consiliul Uniunii Europene? Cum s-a poziționat reprezentantul nostru – favorabil sau critic la adresa DSA?

Adresată: Domnului Prim-Ministru Marcel Ciolacu

                  Doamnei Ministru al Culturii, Natalia-Elena Intotero

De către Domnul senator: Virgiliu-George Vlăescu                              

Circumscripția electorală:  Suceava Nr. 35

Grupul Parlamentar: A.U.R.                        

Obiectul Interpelării – Cine a negociat, din partea României, acest dosar, atunci când a fost dezbătut în Consiliul Uniunii Europene? Cum s-a poziționat reprezentantul nostru – favorabil sau critic la adresa DSA?

Stimate domnule Prim-Ministru,

Stimata doamna Ministru,

Digital Services Act (DIGITAL SERVICES ACT ), aplicabil integral din 2024, amenință grav libertatea de exprimare în spațiul digital, un drept fundamental al democrației românești. Critici dure din presa americană, susținute inclusiv de vicepreședintele J. D. Vance, avertizează că DIGITAL SERVICES ACT, riscă să devină un instrument de cenzură în stil autoritar sub pretextul combaterii dezinformării. Într-un discurs din 14 februarie 2025 la München, Vance a acuzat UE că „reduce la tăcere vocile disidente”, prin reglementări precum DIGITAL SERVICES ACT, comparându-le cu „tactici sovietice” și avertizând că „libertatea Europei este în pericol”. The New York Times și Forbes au numit DIGITAL SERVICES ACT „o amenințare la adresa pluralismului media. Recent, cenzurarea de către CNA a unui clip al jurnalistului Marius Tucă (eliminat de pe YouTube pe 26 martie 2025 pentru criticile aduse BEC) ilustrează clar acest pericol.

Din SUA, congresmenul Jim Jordan, președintele Comisiei Judiciare a Congresului, a trimis mai multe scrisori comisarei europene Henna Virkkunen, responsabilă de DIGITAL SERVICES ACT. Acesta și-a exprimat profund îngrijorarea față de impactul asupra libertății de exprimare americane și globale. Platformele globale, pentru a evita sancțiunile drastice, vor fi tentate să-și uniformizeze politicile de moderare la standardele restrictive ale UE, transformând această reglementare într-o armă de cenzură planetară. Ceea ce începe ca o lege europeană devine, de facto, o amenințare la adresa libertății de exprimare a fiecărui individ, indiferent unde s-ar afla. Critici europeni precum Damian Boeselager (Volt, Germania), deplâng lipsa unei poziții ferme a UE, iar Nathalie Loiseau (Renew Europe, Franța), cere o dezbatere reală. Pentru România, cu o istorie a cenzurii, acest trend este extrem de periculos.

Pericolul este cu atât mai acut pentru România, o țară cu o istorie marcată de cenzură, unde libertatea discursului în media este esențială pentru consolidarea democrației. Criticii europeni, precum europarlamentarul german Damian Boeselager (Volt), au avertizat că lipsa unei reacții ferme a UE față de aceste acuzații reflectă o „șansă ratată de a afirma suveranitatea digitală europeană”, în timp ce Nathalie Loiseau (Franța, Renew Europe) a cerut Comisiei Europene să nu mai „evite confruntarea” cu astfel de critici. În absența unei poziții clare, România riscă să devină complice la o erodare a drepturilor fundamentale, cu consecințe grave asupra presei independente și a vocii cetățenilor.

Digital Services Act impune platformelor digitale obligații stricte de moderare a conținutului, sub amenințarea unor sancțiuni drastice, ceea ce a stârnit temeri că libertatea de exprimare este sacrificată pe altarul unei uniformizări ideologice. DSA, obligă platformele cu peste 45 de milioane de utilizatori să modereze „conținutul ilegal” – definit ca orice încalcă legislația UE sau a unui stat membru – prin „trusted flaggers” (ONG-uri, Europol) și sancțiuni de până la 6% din cifra de afaceri globală (Art. 34). Aceasta creează „cel mai mic numitor comun al cenzurii”, permițând takedown-uri transfrontaliere sau globale (Glawischnig-Piesczek, Google LLC).

Presa americană, prin voci ca NPR și CNN, a catalogat aceste politici drept „un atac la democrație”, subliniind că reglementările DIGITAL SERVICES ACT permit autorităților să definească arbitrar ce constituie „conținut dăunător”, punând în pericol pluralismul media. Într-un articol din Forbes (11 februarie 2025), Vance a reiterat că „America nu va accepta strangularea companiilor tech de către reglementări europene”, sugerând că DIGITAL SERVICES ACT  este un instrument de control, nu de protecție.

În Parlamentul European, reprezentanții României ar trebui să joace un rol crucial în apărarea libertății discursului, mai ales că țara noastră este direct vizată de aceste critici. Lipsa unei poziții ferme este alarmantă, căci permite altor state să dicteze naraţiunile în detrimentul suveranității digitale românești.

Față de această situație, vă solicit, domnule Prim-Ministru și doamnă Ministru al Culturii, să răspundeți la următoarele întrebări:

– Cine a negociat, din partea României, acest dosar, atunci când a fost dezbătut în Consiliu? Cum s-a poziționat reprezentantul nostru – favorabil sau critic la adresa DSA?

– ⁠Există în momentul de față negocieri și discuţii în Consiliul UE cu privire la DIGITAL SERVICES ACT în mod particular, cu privire la procedura de revizuire a acestui act (vezi Art. 91 din DIGITAL SERVICES ACT,  care prevede că această procedură de revizuire trebuie să aibă loc până pe 17 noiembrie 2025)? Dacă da, cum se poziționează reprezentatul nostru cu privire la revizuirea DSA-ului?

– ⁠Există îngrijorări, la nivelul Guvernului României, cu privire la capacitatea DSA de a cenzura, la scară largă, libera exprimare a cetățenilor europeni, așa cum a fost clar susținută de jurnalistul și profesorul de clasă mondială, Michael Shellenberger și de organizații precum The Free Speech Union (Marea Britanie), EPHI (Suedia)?