Adresată de către domnul senator: Virgiliu George Vlăescu
Circumscripția electorală: Nr. 35, Suceava
Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)
Titlul declaraţiei politice: Ipocrizia onestității și complicitatea instituțiilor de control în perpetuarea corupției din România
Domnule Președinte al Senatului,
Doamnelor și domnilor senatori,
Stimați cetățeni,
Astăzi, doresc să atrag atenția asupra unui fenomen toxic care subminează încrederea cetățenilor în instituțiile statului și erodează fundamentul democrației noastre: corupția ascunsă sub masca onestității, perpetuată nu doar de ipocrizia unor lideri, ci și de pasivitatea complice a instituțiilor de control. În România, anumiți lideri politici și administratori publici se prezintă drept campioni ai integrității, construindu-și cu grijă o imagine de „oameni onești”, în timp ce, în spatele acestei fațade, gestionează defectuos fondurile publice, prioritizează interese obscure și lasă în urmă stagnare și ineficiență. Mai grav, instituțiile de control ale statului, care ar trebui să sancționeze aceste practici, par să le tolereze sau chiar să le protejeze, contribuind astfel la perpetuarea corupției și la dezamăgirea cetățenilor.
Domnul Nicușor Dan, care în 2019, ca lider al Asociației Salvați Bucureștiul, denunța acordurile-cadru cu firme de avocatură drept „fraudă cu bani publici” și invoca ilegalitatea acestora, a supervizat, în cei peste trei ani de mandat, cheltuieli de aproximativ 11 milioane de euro (peste 55 de milioane de lei) pentru astfel de contracte. Aceste sume au fost alocate în condițiile în care Primăria Capitalei dispune de un departament juridic propriu, format din 80 de juriști, a căror misiune este gestionarea litigiilor instituției. Cum poate justifica domnul primar această contradicție flagrantă între discursul său de „om onest” și practicile administrative care par să încalce Ordonanța de Urgență nr. 26/2012, ce interzice externalizarea serviciilor juridice în astfel de cazuri? Mai mult, refuzul de a pune în aplicare hotărâri judecătorești definitive, precum în cazul falimentului fostei Întreprinderi Locale de Utilaj Transport Marfă București, a generat penalități de peste 90.000 de lei trimestrial, plătite din banii publici. Aceste practici, departe de a reflecta onestitatea, sugerează o gestionare defectuoasă, dacă nu chiar intenții obscure.
În spatele imaginii de „om curat”, domnul Nicușor Dan pare să fi prioritizat construirea unui narativ de integritate, în timp ce Bucureștiul rămâne sufocat de probleme. Sub conducerea sa, Primăria a gestionat un buget de 4,2 miliarde de euro în ultimii trei ani, fără a produce îmbunătățiri vizibile în infrastructura orașului. Străzile sunt pline de gropi, traficul este infernal – cetățenii pierd aproape 100 de ore anual în ambuteiaje – iar poluarea atinge niveluri „irespirabile”. Promisiuni electorale, precum reducerea traficului cu 40% sau modernizarea rețelei de termoficare, au rămas neîmplinite, în timp ce sume colosale sunt direcționate către firme de avocatură și alte cheltuieli netransparente. Doar 7% din contractele Primăriei au fost publicate între 2021 și 2023, ceea ce contravine principiilor transparenței și responsabilității. Plățile amenzilor personale ale domnului Nicușor Dan din fonduri publice, în valoare de 20.000 de lei fiecare, pentru nerespectarea Legii 50/1991, ridică întrebări etice și legale privind utilizarea banilor publici.
Ceea ce este însă cu adevărat alarmant este pasivitatea instituțiilor de control ale statului – Curtea de Conturi, Agenția Națională de Integritate (ANI), Direcția Națională Anticorupție (DNA) – care nu au sancționat până acum aceste comportamente, protejându-l parcă pe domnul Nicușor Dan. În ciuda cheltuielilor nejustificate de 11 milioane de euro pentru avocați externi, a lipsei de transparență în gestionarea a 4,2 miliarde de euro și a utilizării fondurilor publice pentru plata amenzilor personale, nicio instituție nu a inițiat investigații sau sancțiuni semnificative. Această inacțiune ridică suspiciuni privind o complicitate tacită, care permite unor lideri să ascundă acte de corupție sau ineficiență sub masca onestității. Cetățenii Bucureștiului, care îndură zilnic traficul, poluarea și lipsa investițiilor, merită să știe de ce aceste practici sunt tolerate și de ce instituțiile de control par să protejeze, în loc să sancționeze, astfel de comportamente.
Acest caz nu este izolat, ci reflectă o problemă sistemică în România: corupția mascată de imaginea de integritate, susținută de pasivitatea instituțiilor de control. Cei care pozează în „oameni onești” nu doar că eșuează în a construi proiecte care să justifice bugetele colosale, dar folosesc această imagine pentru a ascunde practici care, în cel mai bun caz, sunt ineficiente, iar în cel mai rău caz, corupte. Lipsa sancțiunilor din partea Curții de Conturi, ANI sau DNA perpetuează această ipocrizie, erodând încrederea cetățenilor în stat și în capacitatea sa de a livra dreptate și responsabilitate. Corupția nu înseamnă doar furtul direct, ci și risipirea banilor publici, opacitatea administrativă și lipsa rezultatelor concrete, toate protejate de o imagine de fațadă și de inacțiunea instituțiilor.
Nu adresăm pe această cale organelor în drept de control – Curtea de Conturi, Agenția Națională de Integritate, Direcția Națională Anticorupție și alte instituții abilitate – cărora le cerem să facă tot ceea ce este legal pentru a ancheta comportamentul primarului general al Capitalei, legalitatea actelor sale, să sancționeze dacă este cazul, iar dacă se dovedește reaua-credință și corupția, să inițieze trecerea sub acuzație penală și destituirea primarului Capitalei. Este timpul să punem capăt ipocriziei și să reconstruim încrederea în instituțiile statului prin fapte, nu prin imagini de fațadă.
Comments are closed