“România se confruntă cu o criză de o gravitate fără precedent: epidemia consumului și traficului de droguri, un flagel care distruge viețile tinerilor, devastează familii și subminează securitatea națională.
Tragicul caz al lui Rareș Ion, un tânăr de 20 de ani decedat pe 15 aprilie 2025 din cauza unei supradoze, ilustrează dureros această realitate. Rareș, ca mii de alți tineri, a căzut victimă dependenței, prins într-un sistem care nu l-a protejat. Responsabilitatea noastră, ca reprezentanți ai poporului, este să cerem măsuri urgente pentru a opri această hemoragie socială.
Fenomenul drogurilor, calificat de CSAT în octombrie 2023 drept un risc major la securitatea națională, a atins proporții alarmante. Consumul în rândul tinerilor între 12 și 34 de ani a crescut de cinci ori în ultimul deceniu, iar vârsta de debut a scăzut la 10-11 ani, conform datelor Spitalului Obregia.
Numărul minorilor internați pentru consum de droguri a crescut de patru ori între 2021 și 2023. Un sondaj al Prefecturii București din 2024 arată că unul din trei elevi din capitală consideră drogurile o problemă în școala lor. Substanțele sintetice, disponibile la prețuri de 5-10 lei pe doză, sunt omniprezente în licee, campusuri universitare, cartiere marginale și chiar în mediul rural, provocând schizofrenie, leziuni corticale ireversibile și dependență cronică. Familiile trăiesc drame de nedescris, iar societatea își pierde viitorul.
În fața acestei crize, instituțiile statului par depășite. Drogurile sunt vândute nestingherit în școli, în toalete, în curtea școlii sau în fața porții, fără intervenții eficiente ale poliției. Filmulețe postate de tineri pe TikTok, inclusiv de Rareș Ion, arată consumul de droguri la vedere, dar măsurile lipsesc. Portul Constanța, principala poartă de intrare pentru cocaină și heroină, conform rapoartelor Europol, rămâne vulnerabil, permițând distribuția drogurilor în toată țara. Suspiciuni persistente, împărtășite de cetățeni, sugerează complicitatea, cel puțin pasivă, a unor persoane din poliție, vamă sau alte structuri, alimentate de cazuri precum cel al polițistului din Craiova, prins în 2023 facilitând o rețea de trafic. Aceste acuzații necesită investigații transparente pentru a restabili încrederea publică.
Percepția publică este că MAI prioritizează alte agende – supravegherea protestelor, monitorizarea rețelelor sociale pentru „dezinformare” sau protejarea intereselor politice, așa-numita „poliție politică”, în detrimentul luptei împotriva drogurilor.
Cazuri precum hărțuirea jurnalistei Ana-Maria Gebăilă din Craiova pentru postări critice întăresc această impresie. Tehnologiile moderne, precum camerele de supraveghere sau monitorizarea darknet-ului, nu sunt folosite eficient pentru a opri recrutarea tinerilor pe platforme ca WhatsApp sau Telegram, deși dealerii operează la vedere.
Sistemul de sănătate este la fel de nepregătit.
Doar 5-6% dintre tinerii tratați scapă de dependență, conform Centrului Sf. Stelian din București, o cifră inacceptabilă. Spitalele de psihiatrie, inadecvate pentru reabilitare, sunt supraaglomerate, iar centrele specializate, precum Sf. Stelian (45 de paturi) sau Voila (24 de paturi), sunt insuficiente. Proiectul din 2024 pentru opt centre regionale este blocat, deși un centru de 40 de paturi costă un milion de euro. Tinerii externați nu beneficiază de urmărire medicală sau consiliere, ceea ce duce la recidivare. Colaborarea între MAI, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și ANA este slabă, iar fondurile alocate, deși în creștere, nu produc rezultate vizibile.
Acțiunile raportate în presă – confiscări ocazionale sau arestări – sunt „praf în ochi” față de amploarea crizei. În 2023, DIICOT a destructurat 59 de grupuri infracționale, dar rețelele continuă să prospere, iar substanțele sintetice sunt mai accesibile ca niciodată. Comunicatele triumfaliste ascund o realitate dură: drogurile sunt „regula” în școli, conform Federației Naționale a Părinților (Edupart). Bugetele crescute nu se traduc în soluții, iar lipsa de coordonare interinstituțională agravează situația.
Prevenția este aproape inexistentă.
Programele de educație antidrog din școli sunt superficiale, profesorii nu sunt pregătiți, iar campaniile pe rețelele sociale, unde tinerii sunt ținta dealerilor, lipsesc. Comunitățile vulnerabile, unde consumul crește rapid, sunt neglijate. Această criză nu este doar o problemă de ordine publică sau sănătate, este o chestiune de supraviețuire a societății românești.
Propunem următoarele măsuri urgente:
Consolidarea controalelor în Portul Constanța, prin investiții în tehnologie avansată și colaborare cu Europol și DEA.
Patrule polițienești regulate în jurul școlilor și universităților, cu monitorizarea platformelor online unde tinerii sunt recrutați.
Extinderea centrelor de reabilitare, cu finanțare clară pentru opt centre regionale până în 2027.
Programe de prevenție eficiente în școli, cu profesori și consilieri pregătiți și campanii adaptate la rețelele sociale.
Investigații transparente privind corupția, cu sancțiuni dure pentru orice oficial implicat în trafic.
Reorganizarea ANA sub Ministerul Sănătății, pentru a trata consumul ca o problemă de sănătate publică.
Finanțare suplimentară pentru sănătate mintală, inclusiv servicii ambulatorii și urmărire post-externare.
Colaborare interinstituțională, cu protocoale clare între ministere și ANA.
Implicarea comunităților locale, prin ONG-uri și lideri de opinie, pentru prevenție în zonele vulnerabile.
Campanii naționale de conștientizare, care să arate impactul drogurilor și să mobilizeze societatea.
Doamnelor și domnilor senatori, criza drogurilor este o rană deschisă a societății românești. Familiile, precum cea a lui Rareș Ion, merită mai mult decât promisiuni. Le datorăm tinerilor noștri un viitor liber de acest flagel. Cerem Guvernului să trateze această problemă ca pe o prioritate națională și să implementeze măsurile necesare. Împreună, putem reda speranța generațiilor viitoare”, a declarat senatorul AUR Virgiliu Gheorghe Vlăescu.
Comments are closed