Domnul Vasile Nagy:
Mulţumesc.
Stimate domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Declaraţia mea politică se numeşte “Nivelul de trai al românilor” şi vizează un subiect extrem de important.
Dragi colegi,
Principala noastră prioritate este sănătatea cetăţenilor noştri. În acelaşi timp însă, criza provocată de coronavirus este un şoc major pentru economia europeană şi mondială. Statele membre au adoptat deja măsuri bugetare, politice şi de asigurare a lichidităţii, pentru a spori capacitatea sistemelor lor de sănătate şi pentru a le oferi ajutor persoanelor şi sectoarelor grav afectate.
În România există problema nivelului de trai, interpretat doar prin prisma salariilor, ceea ce este o problemă extrem de serioasă, pentru că ne plasează într-o zonă fundamental greşită.
Nivelul de trai înseamnă calitatea serviciului public, un spital în care să ai încredere, un sistem medical pe care să te poţi baza, un sistem educaţional performant.
Confuzia, eroarea pe care o facem, de a sinonimiza nivelul de trai cu nivelul veniturilor sau cu creşterea economică este foarte periculoasă. Pe termen scurt funcţionează, pe termen mediu şi lung se poate dovedi un real dezastru.
Evident, nu trebuie să cădem în extrema cealaltă, veniturile şi puterea de cumpărare sunt foarte importante, dar formează mai puţin de jumătate din ecuaţie.
Nivelul de trai este dictat, în primul rând, de gradul libertăţilor personale şi de calitatea serviciului public, adică de nivelul de dezvoltare al serviciilor de sănătate şi de educaţie, de infrastructura de transport, de atitudinea funcţionarilor şi servanţilor publici faţă de contribuabil şi alegător, de gradul de debirocratizare şi informatizare, abia apoi nivelul de trai este dictat de venituri. Până la urmă, lucrurile sunt oricum legate strâns între ele. Adevărata sărăcie se referă la serviciile publice îngrozitoare, acesta fiind şi motivul exodului. Nivelul de trai al acestui popor nu este unul decent, astăzi este mizerabil.
Statisticile sărăciei din România sunt dramatice. Peste şase milioane de cetăţeni, aproximativ o treime din cât se estimează că au mai rămas în România, trăiesc în zona excluziunii sociale. Un copil din zece se duce nemâncat la culcare, iar fiecare al treilea este parte a unei familii expuse riscului sărăciei. Un sfert din populaţia României are grupul sanitar în afara locuinţei. Media europeană este de doi dintr-o sută.
România, ţara europeană cu cei mai mulţi beneficiari de salariu minim. România are cel mai ridicat procentaj, din Europa, de oameni care beneficiază de salariul minim pe economie, aproape jumătate din angajaţi primesc salariul minim pe economie. Sărăcia absolută este însă larg răspândită în România. Aproape o treime din populaţie nu-şi poate permite să-şi înlocuiască hainele uzate cu unele noi, potrivit datelor UE. Combaterea sărăciei ar trebui să fie unul dintre obiectivele fundamentale ale partidelor politice.
În concluzie, avem nevoie de un mediu economic românesc care să aibă un singur obiectiv, şi anume, creşterea economică care să se regăsească în nivelul de trai al românilor. Nivelul actual al salariului minim şi al pensiilor nu asigură un trai decent românilor. Creşterea salariilor ar trebuie să fie o rezultantă indirectă a altor măsuri: investiţii în infrastructură, educaţie, sănătate, lupta împotriva corupţiei şi depolitizarea instituţiilor statului, restructurarea masivă a companiilor publice falimentare, creşterea absorbţiei fondurilor europene , încurajarea antreprenoriatului şi dezvoltarea IMM-urilor. Doar aşa putem să obţinem o dezvoltare pe termen scurt, care nu sacrifică bunăstarea generaţiilor viitoare!
Nivelul de trai reprezintă gradul de satisfacere a nevoilor materiale şi spirituale ale populaţiei unei ţări, ale unor clase sau ale unei persoane în condiţii istorice date.
Vă mulţumesc.
Nagy Vasile, deputat AUR de Arad.
Nu există răspunsuri