Vasile Nagy – declaraţie politică despre “Sectorul minier românesc”

“Sectorul minier românesc”

Se părea că minele de cărbuni nu mai au niciun viitor în România, mai ales că şi UE punea accent pe decarbonizare. Totuşi, ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia, Comisia Europeană şi-a schimbat strategia şi a propus un plan gândit să asigure independenţa Europei de combustibilii fosili din Rusia, cu mult înainte de 2030.

Cărbunele este în declin în UE. La nivelul UE, producţia de antracit a scăzut de 5 ori în ultimii 30 de ani, iar producţia de lignit a fost în 2020 la o treime din ce era în 1990.

În urma invaziei Ucrainei, necesitatea unei tranziţii rapide către o energie curată nu a fost niciodată mai puternică şi mai clară.

În ţară mai sunt active 17 exploatări miniere de cărbune, dar o parte dintre ele sunt în proces de închidere. Carierele de suprafaţă ocupă circa 10.000 ha. În subteran este exploatată huila, în Hunedoara, iar lignitul este exploatat în cariere de suprafaţă.

Cele mai importante zone sunt bazinele miniere Motru şi Roşia – Rovinari. Cele mai cunoscute mine sunt Lonea, Lupeni, Livezeni, Rovinari şi Vulcan. Mina Lonea este încă în funcţiune, fiind deschisă din 1873, dar sunt planuri ca ea să fie închisă. Mina Lupeni a fost deschisă în anul 1900, iar Vulcan în 1902.

Valea Jiului şi bazinul carbonifer Oltenia ar putea beneficia de investiţii, după ce Uniunea Europeană şi-a revizuit programul energetic, în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Întrucât Europa este dependentă de gazul rusesc, autorităţile de la Bruxelles au permis revenirea la producerea energiei electrice pe bază de cărbune, punând astfel o pauză politicii de mediu Green Deal.

De noua politică a UE ar trebui să profite cei doi coloşi din zona mineritului: Complexul Energetic Oltenia, compania care are concesionate minele din bazinul Olteniei, plus cele trei termocentrale pe lignit: Turceni, Rovinari şi Craiova şi Complexul Energetic Hunedoara care are concesionate minele de huilă din Valea Jiului, dar şi centralele de la Deva şi Paroşeni.

Aceste mari companii din energie au probleme financiare şi au nevoie de eficientizare deoarece au acumulat datorii foarte mari.

În februarie 2021, Comisia Europeană a deschis o investigaţie aprofundată pentru a evalua dacă măsurile de sprijin acordate de autorităţile române Complexului Energetic Oltenia sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor aflate în dificultate.

În ianuarie 2022, Comisia Europeană anunţa că aprobă un ajutor de restructurare de până la aproximativ 2,7 miliarde euro pentru Complexul Energetic Oltenia. Redeschiderea mineritului ar putea însemna o şansă pentru economia românească.

Exploatarea deşeurilor miniere ar trebui să fie primul pas, întrucât depozitele respective sunt încă pline de metale rare, care acum se folosesc la producerea electronicelor şi au preţuri foarte mari.

Aceste depozite de deşeuri miniere încă mai au un conţinut mare de metale rare, care la vremea când au fost exploatate nu prezentau interes.

Metalele rare sunt folosite în prezent în mai multe industrii, inclusiv la producţia telefoanelor mobile sau a electronicelor.

O problemă specifică mineritului nostru a fost faptul că în spaţiile subterane au rămas cantităţi importante de sulfuri, care acum sunt foarte reactive şi devin un pericol pentru mediu.

Este timpul ca noul Guvern, susţinut de o majoritate solidă în Parlament, să îşi asume un nou proiect de ţară – redeschiderea exploatărilor miniere, cu respectarea legislaţiei europene, reglementărilor privind protecţia mediului, acordarea de redevenţe către statul român şi autorităţile locale. În acest fel, vor fi create locuri de muncă bine plătite, oamenii o vor duce mai bine, iar comunităţile locale se pot dezvolta.

România nu poate privi pasivă cum alte ţări, mult mai dezvoltate din punct de vedere economic, reîncep activităţile miniere pentru a valorifica resursele subsolului. Între acestea se numără Elveţia, Polonia, Germania, Grecia.

Pe lângă autorităţile centrale, foarte important este ca demersurile să fie susţinute şi de autorităţile publice locale şi judeţene, primării sau consilii judeţene, care trebuie să câştige de pe urma acestor activităţi prin acordarea de redevenţe.

Există comunităţi montane care, din păcate, au puţine şanse să se dezvolte şi să crească nivelul de trai al oamenilor, iar exploatarea bogăţiilor subsolului este una dintre ele.

Din cauza echipamentelor precare de extragere a zăcămintelor şi a lipsei de forţă de muncă a României, în prezent, nu există un plan concret de redeschidere a minelor.

Tot mai multe ţări realizează că a deveni verde nu înseamnă a deveni prosper din punct de vedere economic.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

AUR
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a anunțat că printre prioritățile din această sesiune parlamentară se numără reducerea impozitării muncii în România. Astăzi, în a doua zi de la reluarea activității parlamentare, AUR face un prim pas concret în acest sens prin depunerea unei inițiative legislative prin […]
Către: Nicolae-Ionel CIUCĂ, Prim-ministru al Guvernului României Din partea: Dan Tanasă, Deputat AUR, circumscripția electorală 28 Mureș Subiectul întrebării: Efectele adverse ale vaccinurilor anti-COVID 19 Stimate Domnule Prim-ministru, Atât în Europa, cât și în Statele Unite cresc numărul rapoartelor care demonstrează o legătură directă între procesul […]
Către: Nicolae-Ionel CIUCĂ, Prim-ministru al Guvernului României Din partea: Dan Tanasă, Deputat AUR, circumscripția electorală 28, Mureș Subiectul întrebării: Taxarea suplimentară a companiilor energetice Stimate Domnule Prim-ministru, La final de an am asistat la una dintre cele mai îngrijorătoare știri din domeniul energetic, anume faptul că […]
Către: Nicolae-Ionel CIUCĂ, Prim-ministru al Guvernului României Din partea: Dan Tanasă, Deputat AUR, circumscripția electorală 28, Mureș Subiectul întrebării: Guvernanța corporativă a întreprinderilor publice Stimate Domnule Prim-ministru, La începutul anului 2023, domnul Silviu Geană, președintele Federației Sindicatelor din Silvicultură (FSS) Silva, trăgea public un semnal de […]
Către: Carol-Eduard NOVÁK, Ministrul sportului Din partea: Dan Tanasă, Deputat AUR, circumscripția electorală 28 Mureș Subiectul întrebării: Investiții ale statului ungar în România Stimate Domnule Ministru, Statul ungar a finanțat cu 1 milion de euro construirea unei baze sportive la Miercurea Ciuc. La ceremonia de deschidere, […]
Către: Domnul Alexandru RAFILA, Ministrul Sănătății Din partea: Dan Tanasă, Deputat AUR, circumscripția electorală 28, Mureș Subiectul întrebării: Campanie de conștientizare asupra importanței vaccinării Stimate Domnule Ministru, Din presa națională reiese faptul că ministerul pe care îl coordonați a inițiat pe SICAP o licitație pentru „servicii […]