“Statul român nu cunoaşte valoarea coşului minim pentru un trai decent”
Legea nr. 174/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 217/2000 privind aprobarea coşului minim de consum lunar se dorea a fi un act normativ care să coreleze salariul minim cu valoarea coşului de consum.
În primul rând, a introdus noţiunea de “coş minim de consum pentru un trai decent”, ca o aliniere conceptuală la nivel european şi din perspectiva Directivei la care se lucrează acum în instituţiile europene, pentru stabilirea unor norme clare, transparente şi obiective de stabilire a salariului minim în Uniunea Europeană, pe care şi România va trebui să o implementeze.
Un alt aspect reglementat de Legea nr. 174/2020 era structura şi componenţa coşului minim pentru un trai decent prevăzut în anexă, dar cea mai importantă este prevederea art. 3 prin care se stabileşte că acesta “constituie elementul principal de fundamentare a salariului minim brut pe ţară garantat în plată şi a politicii salariale”.
Din păcate, legea este neclară şi inaplicabilă, după cum afirmă şi reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică, instituţie desemnată, tot prin această lege, să stabilească anual valoarea coşului de consum prin ordin al preşedintelui acestuia. În anexa care stabileşte structura coşului, lipsesc la multe capitole elemente de preţ, dar şi elemente cantitative.
Prin urmare, după doi ani de la adoptarea acestei legi, valoarea coşului nu poate fi stabilită, pentru că INS nu poate calcula după anexa în vigoare şi, în continuare, salariul minim depinde tot de factorul politic şi nu de cel obiectiv economic.
Într-un Raport al Avocatului Poporului de la începutul anului 2022 privind respectarea dreptului la muncă şi protecţia socială a muncii, se arată că salariul minim este în prezent la mai puţin de jumătate din necesarul pentru un trai decent. Din cei 2.550 lei brut un salariat mai rămâne cu 1524 lei. Mult prea puţin faţă de necesarul de 2.708 lei reliefat de acest Raport. Culmea este că nici Avocatul Poporului nu a avut de unde să ia analize guvernamentale oficiale, pentru că acestea nu există. Evaluările din Raport se bazează pe un studiu finanţat de Fundaţia Friedrich-Ebert România şi realizat de cercetători de la Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii (ICCV) şi Syndex România.
Să sperăm că, odată cu adoptarea Directivei Parlamentului European şi a Consiliului privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, Guvernul nu va mai putea tergiversa stabilirea metodologiei de calcul şi a valorii coşului minim pentru un trai decent, pentru că, de ce nu, s-ar putea ca această lacună a legii româneşti să îi fi convenit Guvernului.
Altfel, nu ne explicăm cum, de doi ani, statul român nu a îndreptat eroarea din lege!
Nu există răspunsuri