România în Pericol: Protejarea Patrimoniului Național

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a organizat joi, 16 noiembrie, dezbaterea publică cu tema “România în Pericol: Protejarea Patrimoniului Național” la Palatul Parlamentului.

În cadrul acestei dezbateri a fost abordată o problemă majoră cu care se confruntă în prezent zona culturală a României: dispariția patrimoniului istoric construit urban. Discuțiile au fost sistematizate din perspectiva a trei cauze care au condus la dispariția patrimoniului construit al României. Fie că facem trimitere la distrugerile provocate de război, la procesul de sistematizare din perioada comunistă sau la dezvoltările imobiliare haotice de după Revoluție, toate au lăsat o amprentă asupra acestui patrimoniu care ne-a mai rămas și pe care trebuie să-l conservăm.

Patrimoniul unei națiuni în ansamblul său este esența din care își trage seva identitatea noastră națională a spus în alocuțiunea sa președintele AUR, George Simion.

“Pentru noi, ca un partid care se raportează la identitatea națională, această dezbatere este cât se poate de importantă. În arta războiului, Sun Tzu spunea: acoperă-le cerul, adică contactul cu divinitatea, taie-le rădăcinile, și nu va mai fi nevoie să te lupți cu ei, războiul este deja câștigat. Parte a rădăcinilor noastre este și patrimoniul național materializat sub diferite forme. Vreau să atrag atenția în această scurtă luare de cuvânt de faptul că actualul primar general al Capitalei a fost votat de către bucureșteni pe o platformă pro-patrimoniu. La 3 ani de mandat, toate acele clădiri care trebuiau salvate – Asociatia Salvați Bucureștiul, am fost cu Nicușor acolo când era la miting pentru Piata Revoluției, pentru clădirea de lângă Catedrala Sfântul Iosif, pentru multe alte locuri din București. În continuare clădiri reprezentative pentru patrimoniul nostru național sunt dărâmate, în continuare nu sunt restaurate. Trec, stau aproape de Calea Moșilor, acolo zici că e ghetou, nu e nicio diferență între Ferentari și Calea Moșilor vechi. Aș spune că în ultimii 2 – 3 ani Ferentariul s-a ridicat foarte mult. Așa că, inclusiv de acolo trebuie să pornim această discuție. Aș mai face o ultimă remarcă, avem patrimoniul material și imaterial. Trebuie să ținem la valorile noastre, la tradițiile noastre. Noi am propus o oră de obiceiuri și tradiții, care a fost luată în derâdere: ce propuneri exotice au cei de la AUR. Serios? Fiecare națiune care se respectă învață cultura și civilizație. Care este cultura și civilizația noastră în Bucureștiul acesta care trebuia salvat, teoretic, de rechinii imobiliari și în care nu ne descurcăm să ne menținem Centrul Istoric măcar”, a afirmat președintele AUR.

De starea dezolantă în care se află clădirile monument istoric, dar și de ignoranța cu care autoritățile tratează acest subiect a vorbit și prim-vicepreședintele AUR, Marius Lulea, care a punctat importanța și oportunitățile de exploatare a acestora.

“Când vorbim de sufletul unei națiuni vorbim și de patrimoniul cultural de care dispune. În ultimii 4 ani, Bucureștiul nu a făcut decât să piardă timp, iar cei care sunt specialiști știu că orice an pentru astfel de clădire este important, pentru că va deveni o ruină pe care nu o vom mai putea recupera niciodată. Nu doar Bucureștiul are un patrimoniu cu totul deosebit, spre exemplu e vorba despre centrul său vechi, care ar fi trebuit să fie în ansamblul lui introdus într-un pachet de investiții pe care să îl suporte statul prin finanțare proprie sau prin fonduri europene. Noi nu vedem decât o chestie foarte pestriță acolo în centru, în care fiecare a făcut ce a vrut și ce a putut. Nu e o critică adusă celor care dețin acele clădiri, însă statul român prin administrațiile locale are o responsabilitate foarte mare. Cu părere de rău, ce am văzut mai devreme în imagini se vede cam prin toată România și cred că plângem când ne gândim la stațiunea Herculane și la dezastrul care s-a făcut acolo. Plângem pentru că unii au avut grijă să își retrocedeze clădiri, care reprezentau bunuri ale națiunii române, după care le-au lăsat în paragină, distrugând în cazul orașului Herculane o moștenire veche de sute de ani. Noi ca și partid politic avem în program reabilitarea acestor clădiri, dar mai mult decât atât trebuie să le introducem și într-un circuit. Și avem prevăzut în programul nostru politic o săptămână care se va numi „Săptămâna istorică” și în urma căreia toți elevii, de la grădiniță și până termină clasa a 12-a, o dată pe an timp de o săptămână să se ducă să vadă moștenirea noastră istorică, pentru că o națiune care își uită istoria tinde să dispară. În acest sens trebuie acționat. Dezastrul pe care îl vedem noi nu se întâmplă doar în ceea ce privește patrimoniul național, este o problemă colectivă. Suntem conduși de niște oameni cărora nu le pasă”, a declarat Marius Lulea.

Totodată, a fost evidențiată și lipsa unei coerențe politice la nivelul Bucureștiului de către Mihai Enache, candidatul AUR la Primăria Capitalei, care s-a declarat revoltat de situația patrimoniului bucureștean, care este tratat periferic de către administrația publică.

“Nu strategiile, nu planurile ne lipsesc nouă. Ca și în alte domenii, România are strategii pentru promovarea, pentru punerea în valoare a patrimoniului național. Ce nu avem noi este capacitatea de a trece la acțiune pentru implementarea acestor strategii, care, de cele mai multe ori, au costat bani mulți de tot. Avem și instituții care să asigure implementarea acestor măsuri. Unul dintre articolele care m-au scos din sărite era despre Institutul Național al Patrimoniului. Era un articol de anul trecut în care directorul acestei instituții spunea că nu știe câte monumente istorice din București au nevoie de intervenție. Mai mult decât atât mi se pare jenant să vorbim în București despre punerea în valoare a patrimoniului arhitectural, atâta vreme cât avem Palatul Institutului Național de Arhitectură, acea bijuterie din Piața Universității care este pur și simplu vandalizată de mizerie, grafiti, afișe, igrasie și nu ar fi nimic senzațional dacă situatia asta nu ar dura de ani buni de zile. Eu am venit în 2007 în București și așa știu acea clădire. Ceea ce mă interesează pe mine și mă disperă totodată este incapacitatea de reacție și de acțiune a instituțiilor publice care trebuie să se ocupe cu implementarea acestor strategii. Spre exemplu în București, dacă ne gândim la acțiuni în acest sens ne vin mai multe exemple negative decât modele de bună practică. În activitatea mea din administrația publică am implementat proiecte. Asta m-a ajutat Dumnezeu să fac, să nu pierd timpul printr-un birou. Am făcut proiecte de investiții și pe majoritatea le-am terminat în termeni contractuali. Nu pot înțelege cum atâtea culori politice care au condus acest oraș au lăsat pur și simplu să cadă, zi cu zi, să se dărâme atâtea monumente istorice de o valoare inestimabilă”, a spus Mihai Enache.