În cadrul democrației constituționale, România este organizată potrivit principiului separației și echilibrului puterilor în stat; puterea legislativă, executivă și judecătorească. Astăzi le voi analiza pe primele două: puterea legislativă și puterea executivă
Cu toții asistăm imobili la marginalizarea Legislativului și la un fel de dictatură a Executivului, care abuzează de prerogativa conferită de Constituție de a emite ordonanţe de urgență.
Alegerea lui Klaus Iohannis în funcția de președinte al României a însemnat totodată și desemnarea la șefia Guvernului numai a candidaților din rândul unui singur partid. Întâlnirile președintelui cu reprezentanții celorlalte partide au fost acțiuni strict formale. Aceste întâlniri nu au fost consultări reale.
De la perioada de timp în care speram cu toții la „România lucrului bine făcut” la colaborarea șefului statului numai cu „Guvernul meu” s-au înregistrat un lung șir de eșecuri, președintele însuși constatând recent că „România este un stat eșuat”.
În actualul context al Pandemiei, liberalii au promis reforme importante în sistemul de Sănătate publică angajându-se cu toată răspunderea să demareze și să finalizeze reforma acestui sistem, pentru a conduce la îmbunătățirea speranței de viață a românilor, la creșterea calității vieții și la îmbunătățirea accesului tuturor pacienților la un sistem public de sănătate după standarde europene.
Continuând „munca” depusă de Băsescu Traian și discipolii săi, unitățile medicale au devenit adevărate capcane pentru pacienți. De frica să nu sfârșească într-un sac negru, mulți români preferă să se trateze în propriile cămine, ceea ce de multe ori are consecințe tragice.
Această temere este permanent alimentată de știrile alarmiste despre nivelul de infectare al populației și despre numărul deceselor. Ne reamintim cu tristețe cum un fost ministru al sănătății a devoalat faptul că statisticile oficiale cu privire la cazuri și mortalitate au fost „cosmetizate” în funcție de interesele guvernanților.
Un alt eșec al liberalilor este cel referitor la Educație. Proiectul „România Educată”, care este inclus și în Strategia Națională de Apărare a Țării, prevede pompos ca sistemul de educație să formeze cetățeni activi, care își însușesc și dezvoltă valori europene, cu o cultură civică și democratică solidă, pentru integrarea ulterioară a acestora pe piața muncii și în societate.
Dar, pe fondul gestionării defectuoase a pandemiei de COVID-19, unitățile școlare au fost mai mult închise, iar învățământul on-line nu și-a dovedit eficiența din lipsa preocupării administrative de asigurare a mijloacelor de lucru.
Lipsa protocoalelor de desfășurare a învățământului de la distanță, a metodelor de lucru on-line, a tabletelor electronice și a internetului a generat o problemă majoră cu care a trebuit să se confrunte societatea.
Întrebarea legitimă față de această situație este dacă viitorul Guvern va putea să se ridice la nivelul așteptărilor românilor sau va adânci mai rău prăpastia în care ne aflăm?
Nu există răspunsuri