Robert Alecu – Întrebare parlamentară – Motivele neconvocării de către MAE a ambasadorului Federației Ruse în România după ședința CSAT din 28 noiembrie 2024 și modul în care partea română a comunicat cu partea rusă în contextul acuzațiilor grave aduse Rusiei privind o presupusă interferență în procesul electoral din România

Adresată:

Domnului Emilian-Horațiu HUREZEANU, ministrul Afacerilor Externe

De către: Deputat Robert ALECU

Circumscripția electorală: nr. 4, Bacău

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 12.02.2025

Obiectul întrebării: Motivele neconvocării de către MAE a ambasadorului Federației Ruse în România după ședința CSAT din 28 noiembrie 2024 și modul în care partea română a comunicat cu partea rusă în contextul acuzațiilor grave aduse Rusiei privind o presupusă interferență în procesul electoral din România

Stimate domnule ministru,

Potrivit cadrului în vigoare, ministrul Afacerilor Externe este membru de drept al Consiliului Național de Apărare a Țării (CSAT).

La 28 noiembrie 2024 a avut loc ședința CSAT la care a participat ministrul Afacerilor Externe din acel moment, doamna Luminița-Teodora Odobescu, pe care ați succedat-o în funcție.

În cadrul ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024 au fost luate decizii în baza unor documente furnizate de organisme cu atribuții în domeniul apărării, al ordinii publice și al securității naționale, documente care au fost declasificate și din care ar rezulta că ar fi existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral pentru alegerea Președintelui României, cea ce reprezintă „riscuri la adresa securității naționale, generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral”.

De asemenea, din comunicatul CSAT făcut public după respectiva ședință rezultă că membrii CSAT ar fi „confirmat faptul că, în actualul context de securitate regional și mai ales electoral, România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale unor actori statali și non-statali, în special Federația Rusă, existând din partea acesteia un interes în creștere pentru a influența agenda publică în societatea românească și coeziunea socială.”

Mesajul transmis în societate de către membrii CSAT a fost că unul sau mai mulți actori cibernetici statali din Federația Rusă ar fi atacat infrastructura IT&C, suport pentru procesul electoral, și că Federația Rusă, ca actor statal având ca prioritate acțiuni ostile în scopul influențării agendei publice din țara noastră, ar fi interferat în procesul electoral pentru alegerea Președintelui României.

În această situație, așa cum a fost ea prezentată de către membrii CSAT, acest organism al statului român le-a cerut diverselor autorități naționale să întreprindă demersuri necesare, conform competențelor legale, pentru clarificarea aspectelor prezentate în ședința CSAT.

Din informațiile disponibile public constatăm că Ministerul Afacerilor Externe nu l-a convocat pentru explicații pe ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Federației Ruse în România, Vladimir Lipaev, așa cum ar fi fost de așteptat.

Mai mult chiar, ambasadorul rus la București a acordat zilele acestea (10 februarie 2025) un interviu presei române în care, întrebat despre presupusele interferențe ale Federației Ruse în alegerile prezidențiale din România, a declinat orice acuzație și a transmis următorul mesaj „Am fi curioşi să ştim cum am procedat. Povestiţi-ne!”

Ambasadorul rus a declarat între altele: „Rusia nu a influenţat în niciun fel alegerile prezidenţiale din România, iar asta este evident pentru orice om raţional. Dacă vreţi să dezvoltăm această tematică, sunt dispus să stăm de vorbă despre acest subiect. Dar, în principiu, Rusia nu se implică niciodată în procesele electorale pe teritoriul altor state şi nu încearcă să influenţeze alegerea unui popor sau a altuia.

O urmă rusească nu există aici şi, sincer vorbind, am fost miraţi de ce în spaţiul media de aici s-a jucat atât de puternic cartea rusească. Dacă aveţi orice bază pentru a face astfel de supoziţii cu privire la influenţa Rusiei asupra proceselor electorale din România, vă rog, sunt dispus să le ascult şi să răspund. Dar, din punctul meu de vedere, nu există dovezi ale implicării Rusiei în alegerile României. Vedem doar discuţii care sunt menite mai degrabă pentru consum intern. Ele sunt elemente ale unei lupte interne din România, iar asta n-are nicio legătură cu Rusia”.

De asemenea, dialogul dintre reprezentantul presei din România și ambasadorul Rusiei în țara noastră a continuat astfel:

”– V-au solicitat autorităţile române explicaţii cu privire la implicare în alegeri?

– Pentru a solicita explicaţii, trebuie să vină cu nişte demonstraţii, cu fapte concrete. Ne întoarcem la discuţia de mai devreme. Probabil că nu există aceste fapte, aşa că n-au cum să ne ceară explicaţii.

– Dar aţi avut vreo comunicare cu autorităţile din România, după ce acestea au spus că Rusia a fost aici?

– Nu, n-a existat nicio comunicare şi una dintre explicaţii constă în faptul că n-a existat nicio implicare. Bănuiesc că autorităţile române înţeleg asta foarte bine”.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți prompt și la obiect:

1. Dacă, din 28 noiembrie 2024 până în prezent Ministerul Afacerilor Externe al României l-a convocat sau nu pe ambasadorul Federației Ruse în țara noastră pentru explicații, conform normelor în vigoare și cutumelor în domeniu.

2. În eventualitatea unui răspuns afirmativ la punctul precedent al întrebării parlamentare, vă rugăm să precizați data în care ambasadorul Federației Ruse a fost convocat de către MAE pentru explicații și care au fost punctul de vedere al părții române transmis părții ruse cu această ocazie, precum și explicațiile date de ambasadorul rus.

3. În eventualitatea unui răspuns negativ la punctul 1 al întrebării parlamentare, vă rugăm să precizați care sunt motivele temeinice pentru care MAE nu l-a convocat pentru explicații pe ambasadorului Federației Ruse în țara noastră și dacă această neconvocare se explică prin lipsa de inițiativă a MAE sau prin faptul că Președintele României, având atribuții în domeniul politicii externe a statului, a intervenit sau nu pentru neconvocarea ambasadorului rus pentru explicații conform normelor în vigoare și cutumelor în domeniu.

4. Ce acțiuni și demersuri, în afara convocării/neconvocării ambasadorului rus pentru explicații, a întreprins MAE și partea română, în general, în raport cu partea rusă, în legătură cu situația discutată în ședința CSAT din 28 noiembrie 2024.

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.