Către: Domnul Bogdan Aurescu
Ministrul Afacerilor Externe
De la: Ringo Dămureanu
Deputat ales în Circumscripția Nr. 17, Dolj
Președinte al Comisiei pentru Constituționalitate
Obiectul întrebării: Stadiul soluționării a două cereri de cetățenie
Domnule Ministru,
În temeiul Art. 69 din Constituția României, cu privire la Mandatul reprezentativ, în exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului.
Potrivit Legii nr. 96/2006, rep., privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, deputaţii şi senatorii sunt reprezentanţi aleşi ai poporului român, prin care acesta îşi exercită suveranitatea, iar în exercitarea mandatului deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului, având îndatorirea de a acţiona în interesul întregii naţiuni.
În temeiul Art. 7 din Constituție, România sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt.
Prin Legea nr. 299/2007, rep., privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, cu modif. și compl. ult., persoanele care îşi asumă în mod liber identitatea culturală română, persoane de origine română şi cele aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceştia sunt apelaţi, precum: rumâni, valahi, vlahi, vlasi etc. şi toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus, sunt denumite români de pretutindeni.
În procedura audienței parlamentare, am fost sesizați de mai mulți etnici români din Republica Serbia cu privire la problemele pe care le-au întâmpinat în perioada ultimilor ani la nivelul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), cu ocazia solicitării de a li se acorda cetățenia Țării Mame, România.
Domnul Ioșa Stanciu, pe numele oficial Josa Stanću (JOCA CTAHЧY) este etnic român din Banat (Voivodina), Serbia, cetățean sârb, născut la data de 16.09.1952.
Acesta este vorbitor nativ de limbă română, în familie și societate, fiind născut și trăind în comuna Sânmihaiu (srb. Lokve), cel mai mare sat românesc din regiune, recunoscut oficial de Statul sârb ca român, în această regiune autonomă a țării vecine.
În audiența pe care i-am acordat-o în Serbia, la data de 14 octombrie 2021, acesta a susținut că în anul 2019, luna aprilie, ziua probabilă 8, împreună cu soția sa Maria Stanciu (oficial Marija Stanću), au depus la Consulatul general al României de la Vârșeț cererile pentru acordarea cetățeniei române, în baza articolului 8 indice 1 din Legea cetățeniei române.
Petentul a apreciat că documentele depuse o dată cu cererea principală sunt suficiente și relevante spre a dovedi contribuția acestora la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești.
Petentul a mai arătat că nu este interesat să emigreze în România, UE sau în alte state, nici domnia sa, în vârstă de 69 de ani, nici soția acestuia.
Ca răspuns la adresa nr. 313/23.10.2021 formulată de Biroul nostru parlamentar, Autoritatea Națională pentru Cetățenie ne-a răspuns că numerele Cererilor sunt nr. 3659/A/2021 (STANČU JOSA) și nr. 3707/A/2021 (STANČU MARIJA).
De la acea dată însă, nu mai are nicio informație legată de cele două dosare.
După aproape 3 ani de la depunerea cererii pentru obținerea cetățeniei Țării Mame, acești români apreciază pe bună dreptate că ar trebui să știe care este punctul de vedere al Ministerului Afacerilor Externe cu privire la cererile lor, ce aviz le-ați acordat.
Vă rugăm să ne răspundeți:
1. dacă s-a emis până în prezent și ați transmis către Autoritatea Națională pentru Cetățenie punctul de vedere MAE – Consulatul de la Vârșeț – pentru cererile formulate de soții Stanču Josa și Marija și dacă acesta este pozitiv;
2. în caz contrar, de cât timp se află în așteptare și care este motivul întârzierii.
Nu există răspunsuri