SOS: personalul CNSAS
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) este o este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, aflată sub controlul Parlamentului României. Aceasta funcţionează, începând cu anul 1999, în baza legislației în vigoare privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, având Regulament de organizare şi funcţionare.
Sub aspect calitativ, profilul de activitate al CNSAS este, fără îndoială, inedit și unic, în sensul în care nicio altă autoritate sau instituție publică nu a existat vreodată anterior și nu a avut vreo activitate similară. Existența acestei instituții este o expresie atât a echilibrului instituțional în România postrevoluționară, cât și a principiului constituțional fundamental, prevăzut în chiar Primul Articol al Constituției României, potrivit căruia țara noastră este un stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea, drepturile şi libertăţile cetăţenești, libera dezvoltare a personalităţii, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice şi ale idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, fiind garantate.
CNSAS este o instituție a memoriei naționale, gestionând și prelucrând un patrimoniu arhivistic absolut impresionant, constituit prin tezaurizarea documentară a arhivelor fostei Securități comuniste, dar și a fostelor organe de informații interbelice. Documentele aflate în păstrarea CNSAS pot fi cercetate la sala de studiu, în interes personal, de către petenţi, sau în scopuri ştiinţifice de către cercetătorii acreditaţi, care studiază fizic dosarele și documentele aflate în depozitele instituției, indiferent de suportul pe care se află: hârtie, microfilm, CD, bandă audio etc., aflate în arhivă, dar și dosarele şi documentele aflate în stadiu avansat de degradare fizică, în format digital.
Orice cetăţean român sau care a avut cetăţenie română după 1945 şi orice cetăţean al unei ţări membre a UE sau NATO au dreptul de acces la propriul dosar întocmit de Securitate și la toate tipurile de informaţii culese sau exploatate de Securitate direct sau prin acţiuni conexe.
Dreptul cetățenilor români de acces la orice informaţie de interes public este prevăzut de Art. 31 din Legea fundamentală și nu poate fi îngrădit. Acesta se referă și la existenţa sau inexistenţa calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia a candidaţilor la alegerile prezidenţiale, generale, locale şi pentru Parlamentul European, dar şi a persoanelor care ocupă demnităţi sau funcţii importante în Statul Român.
Potrivit legislației în vigoare, se supun verificărilor CNSAS: Preşedintele României, deputații și senatorii, europarlamentarii și comisarii europeni români, membrii Guvernului și demnitarii sau înalții funcționari publici din ministere și din Camerele Parlamentului, consilierii prezidenţiali şi de stat, prefecţii, subprefecţii, secretarii generali ai consiliilor judeţene și municipiului Bucureşti, directorii din prefecturi, conducătorii serviciilor publice deconcentrate, primarii, viceprimarii, consilierii judeţeni, consilierii generali ai municipiului Bucureşti, consilierii locali, șefii din SRI, SIE, SPP şi STS, şefii şi adjuncții din structurile judeţene ale SRI şi STS, candidaţii pentru CNSAS, personalul diplomatic şi consular, Avocatul Poporului şi adjuncţii acestuia, membrii CNA, judecătorii şi magistraţii-asistenţi de la ÎCCJ şi CCR, procurorii de la Parchetul de pe lângă ÎCCJ, inclusiv cei din cadrul DNA şi DIICOT, judecătorii, procurorii şi prim-grefierii de la instanţele şi parchetele civile şi militare, personalul cu funcţii de conducere din Ministerul de Interne, ofiţerii şi subofiţerii/agenţi din Ministerul de Interne, preşedintele, vicepreşedinţii şi consilierii de conturi din cadrul Curţii de Conturi, persoanele cu funcţii de conducere, la nivel naţional şi judeţean din Garda Financiară şi organele vamale, preşedintele şi preşedintele de secţie la Consiliul Legislativ, membrii Consiliului Legislativ, ai Consiliului Naţional de Integritate, preşedintele şi vicepreşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, persoanele cu funcţii de conducere din AVAS şi din ANFP, preşedinţii şi membrii Consiliului Concurenţei, ai CNVM, ai INS şi ai ANCPI, membrii din consiliile de administraţie ale societăţilor publice de radio şi de televiziune, acţionar, administrator, director, redactor-şef, redactor în serviciile publice ori private de televiziune, radio sau presa scrisă, analiştii politici şi asimilaţii acestora, guvernatorul Băncii Naţionale a României, preşedinte, vicepreşedinte de bancă şi membrii consiliului de administraţie din sectorul bancar, membru, membru corespondent, membru de onoare sau secretar general al Academiei Române ori, după caz, secretar al academiilor de ramură, rectorul, prorectorul, secretarul ştiinţific al senatului universitar, decanul, prodecanul, secretarul ştiinţific de facultate şi şefii de catedră din instituţiile de învăţământ superior de stat şi private, inspector general sau adjunct, inspector de specialitate al inspectoratului şcolar judeţean, director de liceu ori de grup şcolar, precum şi director în instituţiile de cultură, la nivel naţional, judeţean, municipal şi local, preşedinte, vicepreşedinte, secretar general şi ceilalţi membri ai organelor de conducere statutare ale partidelor politice, la nivel naţional, judeţean şi local, sau ai unei organizaţii neguvernamentale şi asimilaţii acestor funcţii, personalul militar şi civil cu funcţii de conducere din MapN şi din statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei şi comandanţii de unităţi sau echivalente, ierarhii şi şefii cultelor religioase recunoscute de lege, până la nivel de preot inclusiv, precum şi asimilaţii lor de la parohiile din ţară şi din străinătate, la cererea reprezentanţilor cultului religios de care aceştia aparţin, preşedinte, vicepreşedinte şi secretar general de organizaţii patronale şi sindicale reprezentative la nivel naţional şi asimilaţii acestor funcţii, precum şi ceilalţi membri ai conducerilor executive respective, director al direcţiei de poştă şi telecomunicaţii, şefi de serviciu de poştă şi de telecomunicaţii, şefi de centrală telefonică, persoanele cu funcţie de conducere din DSP, din Colegiul Medicilor din România, din CAS, directorii de spitale, precum şi medicii psihiatri, anatomo-patologi şi legişti, persoanele cu funcţii de conducere, inclusiv membru al consiliului de administraţie în regii autonome, companii şi societăţi naţionale, societăţi comerciale având ca obiect activităţi de interes public sau strategic, precum şi membrii conducerii fundaţiilor, asociaţiilor şi filialelor care activează pe teritoriul României, inclusiv fondatorii acestora, persoanele care deţin titlul de luptător pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989.
Nu doar verificarea calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia al acestor categorii de persoane face obiectul activității CNSAS.
Această instituție este implicată și în dinamica legilor reparatorii din sistemul politicilor contemporane, prin intermediul legislației care prevede acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri – Legea nr. 232 / 2020 pentru modificarea și completarea Decretului-lege nr. 188/1990 – dar și persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice – Legea nr. 154/2021 pentru modificarea și completarea OUG 105/1999.
Toate aceste activități au reprezentat noi și noi provocări pentru CNSAS, pentru realizarea continuă a mandatului său legal, implicit prin preluarea masivă de noi fonduri arhivistice, prin adoptarea de metode noi de investigare și de cercetare a acestora, dar și prin continua extindere a câmpului social în care instituția își diseminează cunoștințele de specialitate în interesul exercitării prerogativelor legale și constituționale care îi sunt conferite.
În plan european, prin CNSAS, România se înscrie în rețeaua europeană a statelor care administrează dosarele fostelor poliții secrete comuniste, alături de țări care au instituții similare, precum: Albania, Bulgaria, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Germania, Polonia, Ungaria, Estonia, Letonia și Lituania.
Pentru susţinerea construirii în Statele Unite ale Americii, la Washington DC, a Muzeului Victimelor Comunismului şi pentru dotarea secţiei care reprezintă victimele regimului comunist din România, Parlamentul României a aprobat recent Legea nr. 30/2023, prin care a aprobat plata unei contribuţii financiare voluntare a României în acest sens, echivalentul în lei a trei milioane dolari americani, într-o tranşă unică.
La solicitarea Muzeului Victimelor Comunismului din Washington D.C., în scopul unei bune reprezentări a victimelor comunismului din România, CNSAS este chemat să pună la dispoziţie informaţii, alături de alte instituţii ale statului român.
Iată așadar o serie de legi care au mărit sfera de activitate a CNSAS, în condițiile în care de corecta dimensionare a personalului instituției nu s-a mai ocupat nimeni. Numărul de posturi a rămas același de la înființarea instituției, dar încărcătura per salariat a crescut exponențial.
Pentru a răspunde în continuare chemării pe care o societate democratică o cere CNSAS în ritm crescut, este nevoie în primul rând de păstrarea personalului competent și experimentat, ținând seama de provocarea majoră cu care în prezent această instituție se confruntă, în condițiile în care nu doar personalul este subdimensionat, dar și salarizarea este tot mai precară.
Instituția face eforturi pentru menținerea personalului în cadrul său, spre a-și putea continua misiunea de interes public, fiind tot mai confruntată în ultimul timp cu încetarea voluntară a raporturilor de muncă sau de serviciu, în direcțiile sale de specialitate: investigații, juridic, cercetare, arhivă, care lovesc greu în capacitatea CNSAS de a-și onora misiunea publică.
Există în CNSAS lucrători cu o experiență de peste 20 de ani în interpretarea documentelor fostei Securități, câțiva dintre aceștia depășind chiar 22 de ani în specialitate, iar plecarea unor astfel de oameni am putea aprecia că este ireparabilă, cel puțin pentru o vreme.
Legislația în vigoare în materie de personal bugetar este foarte restrictivă în ceea ce privește posibilitatea organizării de concursuri de recrutare, însă, chiar și în condițiile în care s-ar putea organiza în timp util astfel de concursuri, efectele plecărilor nu se pot repara ușor.
Deprinderea competențelor necesare se realizează în timp, cu multă dificultate, fiind vorba despre un grad ridicat sau foarte ridicat de specializare, acesta necesită o durată mare de timp, dublată de o asistență de tip ”mentorat” din partea cadrelor active ale instituției, la rândul lor, tot mai puține și nevoite să răspundă în același timp unor solicitări tot mai ridicate calitativ și cantitativ, iar viteza cu care aceștia trebuie să realizeze sarcinile de serviciu nu le permite.
Pe lângă acestea, a devenit destul de uzual ca noii angajați să părăsească instituția nu după mult timp de la angajare, din cauza menținerii scăzute a veniturilor, comparativ cu cele din celelalte autorități și instituții publice de pe același palier administrativ, ceea ce determină ca întregul proces formativ să fie reluat de fiecare dată.
Problema salarizării pare, așadar, să fie ”cuiul lui Pepelea” într-o instituție de asemenea calibru cum este CNSAS, de vreme ce determină plecări succesive de personal, putând, printr-o corectă așezare, să contribuie la stabilitatea instituțională și la bunul mers al treburilor publice, deloc lipsite de importanță, pe care CNSAS este chemată să le satisfacă în societatea actuală.
Trebuie să o afirmăm public și răspicat: AVEM NEVOIE de lucrătorii cu experiență din CNSAS, dorim ca aceștia să fie păstrați și nu suntem de acord ca ei să părăsească instituția, din cauza indiferenței față de probleme lor pe care noi, Parlamentul României, sub controlul căruia funcționează această instituție, o putem manifesta.
O majorare a salariilor de bază ale personalului CNSAS cu doar 15%, acordată pentru complexitatea muncii în toate autoritățile centrale similare, ar avea un impact bugetar minor, de doar 240 mii lei lunar, mai puțin de 600 mii euro anual, însă această sumă ar fi mult prea mică raportat la importanța socială a activității Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității în societatea românească actuală.
Vă mulțumesc tuturor pentru înțelegere.
Nu există răspunsuri