Raisa Enachi – întrebare către Guvernul României – Verificările la domiciliu. Românii rămân fără carte de identitate? Se anulează cartea de identitate?

Către: Domnul Nicolae-Ionel CIUCĂ, Prim-ministrul Guvernului României  

De la: Doamna Raisa ENACHI, Deputat AUR, circumscripția electorală nr. 39 Vaslui

Subiectul întrebării: Verificările la domiciliu. Românii rămân fără carte de identitate? Se anulează cartea de identitate?

Stimate Domnule Prim-ministru,

Ministerul Afacerilor Interne a organizat, pe data de 18 ianuarie a.c., la sediul său, o dezbatere privind proiectul ordonanţei de guvern pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii privind evidenţa persoanelor şi cartea electronică de identitate. Cartea de identitate este documentul care se eliberează cetăţeanului român cu domiciliul în România, la împlinirea vârstei de 14 ani, şi prin care se face dovada identităţii şi a domiciliului. Cu cartea de identitate se poate face şi dovada cetăţeniei române, ne spune Legea nr. 105 din 25 septembrie 1996 privind evidenţa populaţiei şi cartea de identitate.

Prolema este alta, domnule prim-ministru, și anume cum este posibilă limitarea drepturilor garantate prin Constituția României?

          Prin acest mecanism „statul” dorește să verifice cetățeanul din toate punctele de vedere, începând cu dreptul de a ști unde locuiește și finalizând cu cel de a circula liber, fie că vorbim aici de relațiile de familie, fie că vorbim de relațiile de muncă, fie de simple călătorii. Se dorește controlul fiecărei acțiuni a cetățeanului, de fapt se urmărește un singur scop, iar aici discutăm despre dreptul de a limita dreptul la libera circulație și dreptul la inviolabilitatea și identitatea ca persoană; în acest caz cartea de identitate este acel act sau instrument oficial emis de către autorități prin care o persoană se identifică în fața unor autorități. Avem o Ordonanță de Urgență nr. 97 din 14 iulie 2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români și, întrebarea cea mai simplă este de ce statul Român consideră o problemă că mai mulți cetățeni au în cartea de identitate același domiciliu? „Statului” nu îi place că la o adresă sunt stabilite mai multe persoane? Avem, astăzi, o limită minimă sau maximă? Nu. Conform legislației, ceea ce ține de evidența și domiciliul persoanelor nu sunt stabilite anumite norme  referitor la câte persoane trebuie să fie domiciliate (5, 15 sau 100 de persoane), deoarece, până la urmă, este dreptul proprietarului de a face ce dorește cu bunul său.

          Verificarea la domiciliu devine un subiect dubios din mai multe motive:

          Primul aspect, cetățeanul poate deveni un subiect de interes pentru poliția română, prezumându-se faptul că Cetățeanul este un posibil infractor, din moment ce este verificat de către poliție. Polițistul verifică fără a anunța despre acest fapt. Poliția română trebuie să citeze legal un cetățean dacă a comis fie o contravenție, fie o infracțiune, vorbim de un moment în care cetățeanul a încălcat legea.

          Al doilea aspect: în aceste acțiuni ale polițistului „de a verifica la domiciliu” cetățeanul, vorbim despre încălcarea dreptului inviolabilității domiciliului. Avem sau nu clar prevăzută această acțiune a polițistului? Polițistul are dreptul să intre în casa cetățeanului? Și dacă nu i se deschide, ce face? Întreabă vreun vecin care poate să-i facă un rău proprietarului? În urma acestor verificări se întocmește un proces-verbal?

          Al treilea aspect: ce se întâmplă când cetățeanul este plecat în vizită la rude, de exemplu, sau este plecat într-o deplasare de serviciu prin detașare, pentru mai multe luni, este obligat cetățeanul să declare adresa de domiciliu în hotelul în care este cazat pentru o perioadă scurtă de timp? Nu considerați a fi un abuz  prin faptul că se impune ca cetățeanul să fie fizic la domiciliul lui? Prin Constituție, avem garantate drepturile fundamentale, mai sunt ele valabile, sau nu? În plus, în proiectul ordonanței nu sunt descrise clar acțiunile polițistului în ceea ce privește verificarea cetățeanului la domiciliu.

          Având în vedere faptul că avem circa 7-8 milioane cetățeni români în diaspora (rezultatele recensământului nu sunt clare în această privință), dar și basarabeni cu dublă cetățenie (în jur de 300-400 mii), aceștia pun mai multe întrebări către autoritățile decidente referitor la numărul de persoane care pot fi înscrise la aceeași adresă conform cărții de identitate.

                Stimate domnule Prim-ministru, vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări: 

  1. Există stipulată în Constituția României o limită a numărului de cetățeni care figurează la o adresă?
  2. Care este modalitatea de verificare a cetățenilor români la domiciliu, dacă nici măcar recensământul nu a putut fi realizat la nivel european cu toate că a costat statul român mulți bani?
  3. Care sunt competențele și limitele poliției în a efectua aceste verificări?
  4. Cum este posibil ca însuși Guvernul să ia decizii împotriva cetățenilor săi? Nu considerați că este un abuz?
  5. Dacă toți cetățenii unui sat figurează la aceeași adresă de domiciliu, se va recurge la anularea cărților de identitate pentru un întreg sat dacă nu există denumiri de străzi și număr al casei în care locuiesc cetățenii?
  6. Având în vedere faptul că cetățenii români au fost alungați din România din cauza lipsei locurilor de muncă, veți limita și radia domiciliul din simplul fapt că nu locuiesc acolo?
  7. Când polițistul vine în vizită să verifice fie proprietatea, adresa de corespondență sau domiciliul acestuia, trebuie să fie cetățeanul fizic la domiciliu? Ce se va întâmpla în cazurile când cetățenii nu vor fi fizic acasă? Polițistul se va baza pe declarațiile vecinilor?
  8. Intenția „statului” de a verifica cetățenii este un abuz în viziunea mea, dar a Dvs.?
  9. Ce se consemnează în procesul-verbal de verificare?
  10. Care sunt limitele competenței unui polițist în acest caz?
  11. Cine va achita prejudiciile, pagubele pentru aceste abuzuri deoarece cetățenii lezați în drepturi se vor adresa la Curtea Europeană a Drepturilor Omului?

Consider că, de fapt, prin această inițiativă, se urmărește anularea cărții de identitate pentru românii din diaspora! Iar pentru a nu rămâne fără cărți de identitate, din păcate, se vor găsi, întotdeauna ”soluții” care nu vor rezolva problema, ci o vor acutiza!

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

AUR propune măsuri de sprijin pentru antreprenorii Români Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a depus un proiect de lege care prevede că, în cazul construcțiilor cu destinație de producție sau depozitare, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare accelerată pentru o valoare maximă de 1.000.000 lei […]
Nici săptămâna aceasta persoanele chemate la audieri în cadrul Comisiei de anchetă privind achizițiile din timpul pandemiei nu au dat curs invitațiilor transmise. Primele 7 puncte de pe ordinea de zi a comisiei au fost:  1) audierea domnului Alexandru Rafila, ministrul sănătății, 2) audierea domnului Victor […]
AUR
Federația Maghiară de Fotbal a reușit să iasă din anonimat printr-o știre mincinoasă publicată pe siteul oficial al forului. Într-un articol infirmat chiar de UEFA, oficialii maghiari pretindeau că federația europeană și-ar fi dat acceptul pentru utilizarea materialelor cu harta Ungariei mari pe stadioane.    La mai […]
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a organizat marți, 21 martie, la Parlament, dezbaterea cu tema „Legile educației – de la intenție la realitate”. La evenimentul organizat de AUR au luat parte specialiști în domeniul educației, reprezentanți ai sindicatelor, ai Patriarhiei Române, cadre didactice, studenți, reprezentanți ai […]
AUR
Alianța pentru Unirea Românilor organizează în data de 21 martie 2023 de la ora 12:00, în sala Grupului AUR de la Camera Deputaților, o dezbatere cu tema: Legile educației – de la intenție la realitate. Comisia națională de specialitate din cadrul partidului organizează dezbaterea „Legile educației […]
Claudiu Târziu, preşedintele Consiliului Naţional de Conducere al AUR și președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni a Senatului României, a avut o întâlnire cu E.S. Ambasadorul Brândușa Predescu și echipa misiunii diplomatice a României la Sofia. Printre temele abordate s-a aflat situația culturală dificilă a comunității […]