Raisa Enachi – întrebare către Guvernul României – Verificările la domiciliu. Românii rămân fără carte de identitate? Se anulează cartea de identitate?

Către: Domnul Nicolae-Ionel CIUCĂ, Prim-ministrul Guvernului României  

De la: Doamna Raisa ENACHI, Deputat AUR, circumscripția electorală nr. 39 Vaslui

Subiectul întrebării: Verificările la domiciliu. Românii rămân fără carte de identitate? Se anulează cartea de identitate?

Stimate Domnule Prim-ministru,

Ministerul Afacerilor Interne a organizat, pe data de 18 ianuarie a.c., la sediul său, o dezbatere privind proiectul ordonanţei de guvern pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii privind evidenţa persoanelor şi cartea electronică de identitate. Cartea de identitate este documentul care se eliberează cetăţeanului român cu domiciliul în România, la împlinirea vârstei de 14 ani, şi prin care se face dovada identităţii şi a domiciliului. Cu cartea de identitate se poate face şi dovada cetăţeniei române, ne spune Legea nr. 105 din 25 septembrie 1996 privind evidenţa populaţiei şi cartea de identitate.

Prolema este alta, domnule prim-ministru, și anume cum este posibilă limitarea drepturilor garantate prin Constituția României?

          Prin acest mecanism „statul” dorește să verifice cetățeanul din toate punctele de vedere, începând cu dreptul de a ști unde locuiește și finalizând cu cel de a circula liber, fie că vorbim aici de relațiile de familie, fie că vorbim de relațiile de muncă, fie de simple călătorii. Se dorește controlul fiecărei acțiuni a cetățeanului, de fapt se urmărește un singur scop, iar aici discutăm despre dreptul de a limita dreptul la libera circulație și dreptul la inviolabilitatea și identitatea ca persoană; în acest caz cartea de identitate este acel act sau instrument oficial emis de către autorități prin care o persoană se identifică în fața unor autorități. Avem o Ordonanță de Urgență nr. 97 din 14 iulie 2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români și, întrebarea cea mai simplă este de ce statul Român consideră o problemă că mai mulți cetățeni au în cartea de identitate același domiciliu? „Statului” nu îi place că la o adresă sunt stabilite mai multe persoane? Avem, astăzi, o limită minimă sau maximă? Nu. Conform legislației, ceea ce ține de evidența și domiciliul persoanelor nu sunt stabilite anumite norme  referitor la câte persoane trebuie să fie domiciliate (5, 15 sau 100 de persoane), deoarece, până la urmă, este dreptul proprietarului de a face ce dorește cu bunul său.

          Verificarea la domiciliu devine un subiect dubios din mai multe motive:

          Primul aspect, cetățeanul poate deveni un subiect de interes pentru poliția română, prezumându-se faptul că Cetățeanul este un posibil infractor, din moment ce este verificat de către poliție. Polițistul verifică fără a anunța despre acest fapt. Poliția română trebuie să citeze legal un cetățean dacă a comis fie o contravenție, fie o infracțiune, vorbim de un moment în care cetățeanul a încălcat legea.

          Al doilea aspect: în aceste acțiuni ale polițistului „de a verifica la domiciliu” cetățeanul, vorbim despre încălcarea dreptului inviolabilității domiciliului. Avem sau nu clar prevăzută această acțiune a polițistului? Polițistul are dreptul să intre în casa cetățeanului? Și dacă nu i se deschide, ce face? Întreabă vreun vecin care poate să-i facă un rău proprietarului? În urma acestor verificări se întocmește un proces-verbal?

          Al treilea aspect: ce se întâmplă când cetățeanul este plecat în vizită la rude, de exemplu, sau este plecat într-o deplasare de serviciu prin detașare, pentru mai multe luni, este obligat cetățeanul să declare adresa de domiciliu în hotelul în care este cazat pentru o perioadă scurtă de timp? Nu considerați a fi un abuz  prin faptul că se impune ca cetățeanul să fie fizic la domiciliul lui? Prin Constituție, avem garantate drepturile fundamentale, mai sunt ele valabile, sau nu? În plus, în proiectul ordonanței nu sunt descrise clar acțiunile polițistului în ceea ce privește verificarea cetățeanului la domiciliu.

          Având în vedere faptul că avem circa 7-8 milioane cetățeni români în diaspora (rezultatele recensământului nu sunt clare în această privință), dar și basarabeni cu dublă cetățenie (în jur de 300-400 mii), aceștia pun mai multe întrebări către autoritățile decidente referitor la numărul de persoane care pot fi înscrise la aceeași adresă conform cărții de identitate.

                Stimate domnule Prim-ministru, vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări: 

  1. Există stipulată în Constituția României o limită a numărului de cetățeni care figurează la o adresă?
  2. Care este modalitatea de verificare a cetățenilor români la domiciliu, dacă nici măcar recensământul nu a putut fi realizat la nivel european cu toate că a costat statul român mulți bani?
  3. Care sunt competențele și limitele poliției în a efectua aceste verificări?
  4. Cum este posibil ca însuși Guvernul să ia decizii împotriva cetățenilor săi? Nu considerați că este un abuz?
  5. Dacă toți cetățenii unui sat figurează la aceeași adresă de domiciliu, se va recurge la anularea cărților de identitate pentru un întreg sat dacă nu există denumiri de străzi și număr al casei în care locuiesc cetățenii?
  6. Având în vedere faptul că cetățenii români au fost alungați din România din cauza lipsei locurilor de muncă, veți limita și radia domiciliul din simplul fapt că nu locuiesc acolo?
  7. Când polițistul vine în vizită să verifice fie proprietatea, adresa de corespondență sau domiciliul acestuia, trebuie să fie cetățeanul fizic la domiciliu? Ce se va întâmpla în cazurile când cetățenii nu vor fi fizic acasă? Polițistul se va baza pe declarațiile vecinilor?
  8. Intenția „statului” de a verifica cetățenii este un abuz în viziunea mea, dar a Dvs.?
  9. Ce se consemnează în procesul-verbal de verificare?
  10. Care sunt limitele competenței unui polițist în acest caz?
  11. Cine va achita prejudiciile, pagubele pentru aceste abuzuri deoarece cetățenii lezați în drepturi se vor adresa la Curtea Europeană a Drepturilor Omului?

Consider că, de fapt, prin această inițiativă, se urmărește anularea cărții de identitate pentru românii din diaspora! Iar pentru a nu rămâne fără cărți de identitate, din păcate, se vor găsi, întotdeauna ”soluții” care nu vor rezolva problema, ci o vor acutiza!

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Claudiu Târziu, liderul europarlamentarilor AUR și președintele Consiliului Național de Conducere al partidului, a lansat un manifest pentru salvarea sistemului de educație din România. În prima zi a noului an școlar, eurodeputatul Claudiu Târziu solicită Ministerului Educației elaborarea unei strategii de combatere a analfabetismului la nivel […]
”Economia României, sub conducerea tandemului format din Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani. Datele economice recente reflectă o serie de provocări majore, cu perspective îngrijorătoare pentru evoluția viitoare. În al doilea trimestru al anului 2024, economia românească […]
Astăzi, în jur de 3 milioane de elevi au început școala, dintre care 180.000 de elevi au început clasa Pregătitoare, fiecare dintre aceștia având propriile vise și aspirații privind viitorul lor de oameni mari, năzuințe pe care statul român ar fi trebuit să le susțină cu […]
În calitate de europarlamentar român și de membru al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European, merg pe teren să discut cu agricultorii despre seceta catastrofală de anul acesta și dezastrul provocat de pesta oilor. Trebuie să identificăm și să aplicăm rapid soluțiile de […]
“Prețul fiecărui obiect care se produce în România și al fiecărui serviciu pe care o companie românească îl face este influențat în mod determinant de costul finanțării și cel al energiei. Companiile românești plătesc cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană la creditele pe care le […]
Deputatul Dan Tanasă, purtătorul de cuvânt al AUR, consideră că România nu are nevoie de eroi falși, precum Nicolae Ciucă, și că românii au nevoie de lideri adevărați! “Nicolae Ciucă sau „eroul de la Nassiriya” sau cum s-a încercat transformarea acestui mit al ostașului în realitate! […]