“Revizuiri frecvente ale salariilor minime”
Atrag atenţia asupra negocierilor din Consiliul UE cu privire la o lege care să prevadă un salariu minim echitabil şi rezonabil pentru toţi lucrătorii din Uniune.
Legea propusă solicită statelor membre să examineze şi să raporteze dacă salariile minime legale sunt adecvate, pe baza unor criterii care să asigure condiţii de muncă şi de viaţă acceptabile şi care să includă variabile precum puterea de cumpărare şi ratele sărăciei. Programul încearcă să stabilească condiţii minime pentru a asigura o bună calitate a vieţii angajaţilor şi familiilor acestora. Acest lucru poate fi realizat fie printr-un salariu minim legal, cel mai mic nivel legal de salarizare, fie permiţând lucrătorilor să îşi negocieze salariile cu angajatorii lor prin intermediul negocierilor colective. Negocierile pot începe de îndată ce Consiliul îşi stabileşte propria poziţie.
Asigurarea unor salarii minime adecvate este consfinţită negru pe alb în principiul 6 din Pilonul european al drepturilor sociale, asupra căruia au convenit toate statele membre. Dacă România va atinge salariul minim indicat de 50% din venitul mediu, ne putem aştepta la o creştere cu 20%-25% a salariului minim al românilor, o creştere absolut firească.
Planul prevede o mai bună aplicare şi monitorizare a protecţiei salariului minim din fiecare ţară. Pentru ca angajaţii să aibă acces efectiv la protecţia salariului minim şi pentru ca întreprinderile să fie protejate de concurenţa neloială, sunt necesare respectarea şi aplicarea efectivă a legislaţiei. Regulamentul propus prevede ca statele membre să furnizeze anual Comisiei statistici privind protecţia salariului minim.
Propunerea de directivă se bazează pe art. 153 alin. (1) lit. b) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, TFUE, privind condiţiile de muncă. Propunerea este rezultatul unei consultări în două etape cu partenerii sociali, în conformitate cu art. 154 din TFUE. Propunerea Comisiei va fi examinată în prezent de Parlamentul European şi de Consiliu. După adoptare, statele membre vor avea la dispoziţie doi ani pentru a transpune directiva în legislaţia naţională.
Ţările cu salarii minime legale trebuie să asigure mediul pentru stabilirea unor salarii minime adecvate. Aceşti factori includ standarde clare şi coerente pentru calcularea salariului minim, valori de referinţă orientative care să ajute la evaluarea suficienţei şi revizuiri frecvente şi în timp util ale salariilor minime.
Asigurarea faptului că angajaţii primesc salarii suficiente este esenţială pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă ale acestora, precum şi pentru crearea unor economii şi comunităţi echitabile şi rezistente.
Planul nu obligă statele membre să pună în aplicare salarii minime legale şi nici nu stabileşte un nivel unic al salariului minim. Însă suntem datori faţă de românii din ţară şi faţă de românii din străinătate să le oferim un motiv pentru a se întoarce acasă. Oamenii au preocupări întemeiate cu privire la creşterea costurilor de trai şi la capacitatea lor de a putea plăti facturile mari la energie.
Ne confruntăm cu o mai mare incertitudine şi cu riscuri semnificative în ceea ce priveşte previziunile, ceea ce înseamnă că inflaţia va creşte mult mai mult. Există riscuri substanţiale pentru anul viitor, vor fi necesare eforturi suplimentare pentru a atinge obiectivele propuse.
Însă România continuă să aibă dezechilibre, continuă să aibă deficite excesive în procedurile pe care le aplică, continuă să nu reuşească să asigure securitatea energetică, continuă să întârzie dezvoltarea economică. În acelaşi timp, continuă infrastructura nedezvoltată, drumurile periculoase şi nivelul ridicat al birocraţiei, un stres continuu la nivel înalt cu care cetăţenii români trebuie să se confrunte zilnic.
În România, unde oamenii trăiesc sub ameninţarea constantă a sărăciei şi a excluziunii sociale, aproximativ 45% dintre români îşi încălzesc locuinţele în principal cu sobe pe lemne. Aproape 10% dintre copiii români se culcă flămânzi în fiecare seară, iar un sfert dintre cetăţenii ţării încă folosesc toalete în aer liber.
Mulţi oameni nu primesc ajutorul de care au nevoie – săraci, asupriţi şi marginalizaţi, cu locuri de muncă distribuite ca favoruri politice şi cu un stat administrativ care este copleşit şi neprofesionist. Concurăm într-o manieră vădit incorectă cu naţiuni europene care au costuri substanţial mai mici pentru bunuri de consum vitale, cum ar fi alimentele, în timp ce veniturile sunt semnificativ mai mari decât în România.
Subliniez faptul că suntem departe de normalitate economică, de aceea, punerea în aplicare integrală şi la timp a planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă este atât de importantă.
Vorbesc despre salvarea de vieţi, transformarea vieţilor, încurajarea echităţii şi oferirea unei şanse tuturor cetăţenilor şi copiilor, indiferent de mediul lor socio-economic sau etnic, indiferent dacă trăiesc în mediul urban sau rural, sau orice deficienţă ar putea avea. Nu putem accepta ca oamenii care îşi pun toată energia în munca lor să continue să trăiască în sărăcie şi să nu-şi permită un nivel de trai decent.
Nu există răspunsuri