ABANDONUL ȘCOLAR ȘI CONSIMȚĂMÂNTUL POLITIC AL INDIFERENȚEI
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
La recensământul din 2011, România avea o populaţie de 20,1 milioane de locuitori, iar în 2021, conform estimărilor INS, populaţia rezidentă a României era de 19,1 milioane de locuitori. Cel mai ridicat nivel al populaţiei României a fost înregistrat în anul 1992, când ţara avea 22,8 milioane de locuitori.
În anul școlar 2018-2019, 6% dintre elevii din mediul urban au abandonat școala, comparativ cu 18,9% din mediul rural, conform datelor oficiale publicate de către Ministerul Educaţiei. Cele mai mari rate de abandon școlar sunt observate în comunitățile rurale sărace, unde perturbarea procesului educațional în timpul pandemiei a cauzat cele mai profunde pierderi la nivelul sistemului educațional.
Reducerea abandonului școlar timpuriu este o componentă care impune măsuri imediate, cu atât mai mult, cu cât, ca urmare a crizei sanitare, nivelul abandonului școlar este mai degrabă în creștere decât în scădere. Așa cum ne așteptam, cifrele, încă destul de mari, ne plasează pe ultimul loc din Europa, din cauza sărăciei, a infrastructurii școlare necorespunzătoare și, de multe ori, a distanțelor mari de parcurs până la unitățile de învățământ, aspecte care obligă mulți elevi să părăsească școala, timpuriu. Cererea de digitalizare rapidă, precum și imposibilitatea efectuării cursurilor în timpul pandemiei, au prezentat noi obstacole în calea educației, care au fost exacerbate de problemele preexistente.
Planul care se dorește a fi urmat, implică reducerea ratei abandonului școlar timpuriu la nivel național la 9% până în 2030 – de la 15,7% în 2019 (16,4% în 2018 și 18,1% în 2017). Totuși, în cadrul unei conferințe de presă, urmată de ședința de Guvern, domnul ministru al Educației Sorin Câmpeanu a rămas strict în registrul declarativ, omițând să explice cum vor fi, efectiv, implementate aceste măsuri. Știm ca există 100-128 de elevi în fiecare dintre cele 3.250 de școli care fac parte din program. Guvernul este dispus să contribuie cu 200.000 EUR per unitate de învățământ și să finanțeze formarea specifică pentru 45.000 de profesori.
Deoarece numărul elevilor cu medii mai mari de 8,50 în anul școlar 2021-2022 s-a dublat față de anii precedenți, în aceste condiții, ministrul Educației a considerat, nici mai mult, nici mai puțin, să modifice standardul de acordare al burselor de merit, prin ridicarea pragului de la 9,50 în sus, în loc de 8,50 așa cum era anterior. Ca atare, cei 753.400 de elevi nu vor mai obține bursele de merit în semestrul II din anul școlar în curs, în condițiile în care numărul de elevi de la gimnaziu și liceu este de 1,5 milioane de elevi.
Menționez faptul că finanțarea Planului Național pentru reducerea abandonului școlar este asigurată prin Planul Național de Redresare și Reziliență și are o valoare totală aprobată de Comisia Europeană de 543 milioane Euro, fonduri nerambursabile.
Vă reamintesc că aproximativ 2 miliarde de lei au fost cheltuiți pentru reducerea ratei de abandon școlar timpuriu, între 2012 și 2021. Rata acestui indicator a scăzut de la 17,8 % în 2012 la 15,6 % în 2020, iar ținta de 11,3 % de micșorare a acestei rate, stabilit prin strategia de reducere a abandonului școlar timpuriu în 2020, nu a fost îndeplinită.
Pe de altă parte, în județul Vaslui se găsesc 400 din cele 700 de școli, cu grup sanitar în aer liber, fără apă curentă sau încălzire și pardoseli din lemn care s-ar putea prăbuși în orice moment. Corupția și eludarea fondurilor publice de către oficialii locali a continuat să accentueze subdezvoltarea și problemele socio-economice în această regiune a țării.
Județul Vaslui se menține în topul național în ceea ce privește rata șomajului, pe fondul unei crize a forței de muncă la nivel local. Consecințele lipsei de fortă de muncă calficată sunt dintre cele mai grave. Potrivit datelor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, în anul 2023, județul Vaslui va avea o rată a șomajului de 7,6%, având în vedere că la sfârșitul anului 2020, rata șomajului era de 7,32% .
Elevii care părăsesc timpuriu școala sunt cei cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, care au absolvit cel mult ciclul gimnazial, si nu își mai continuă, sub nici o formă, studiile sau formarea profesională.
Nivelul de pregătire al cadrelor didactice are un impact major asupra calității educației, fapt care se traduce în procentul de peste 44% al analfabetismului funcțional în randurile populației României. Pregătirea deficitară a profesorilor conduce la perfomanțele slabe ale eleviilor, aspect reliefat și de rezultatele mediocre de la Evaluările Naționale, examenele de Bacalaureat sau testările care măsoară nivelul de pregătire al elevilor.
O educaţie adevărată, reală se fundamentează în familie, apoi ea se continuă în grădiniţă şi şcoală prin intermediul cadrelor didactice. În primul rând, ea se realizează prin puterea exemplului. O bună intervenţie a cadrului didactic, prin însuşi procesul educativ pe care-l desfăşoară cu copiii, poate constitui un mijloc de prevenire a abandonului şcolar care s-a accentuat.
În calitate de mamă și deputat AUR de Vaslui, voi sustine copiii nostri. Copiii sunt bunul cel mai de preț al unei țări, iar modul în care cresc, se dezvoltă și sunt educați, este o garanție a stabilității și securității generațiilor viitoare.
Nu există răspunsuri