Raisa Enachi – declarație de presă – Ziua în care Bucovina a devenit parte a Regatului României.

Reprezentanţii Bucovinei au declarat unirea cu România la 28 noiembrie 1918 în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuţi. Iar acest episod istoric fericit se datorează în principal boierului Iancu Flondor, jurnalistului Valeriu Branişte, profesorului Sextil Puşcaru, medicului Isidor Bodea sau ofiţerului Ilie Lazăr.

Iancu Flondor, deşi era foarte bogat, era văzut drept un radical pentru obiectivul său declarant de a impune folosirea limbii române atât în şcoli cât şi în administraţie. Jurnalistul ardelean Valeriu Branişte l-a ajutat să lanseze ziarul Patria, pe care îl finanţa din 1897, iar în perioada Primului Război Mondial Iancu Flondor a devenit şeful Partidului Naţional Român în Bucovina.La scurt timp după declanşarea Primului Război Mondial Bucovina a fost cucerită de soldaţii ţarişti. Pământul a fost reluat de austrieci, apoi de ruşi, care au căutat să-l folosească drept bază pentru invazia lor în Transilvania. După ce Revoluţia Democrată a Rusiei şi-a paralizat armata, armata austro-ungară a invadat din nou. Împăratul Carol I de Habsburg a vizitat Cernăuţi în august 1917, când situaţia s-a stabilizat. Scenariul a fost drastic diferit un an mai târziu, în august 1918. În Occident, forţele anglo-franceze susţinute de Statele Unite câştigau victorii după victorii asupra Germaniei şi Austro-Ungariei.Guvernul român a trimis Divizia a 8-a sub comanda generalului Iacob Zadic. A trecut în Bucovina şi la 11 noiembrie 1918 a intrat în Cernăuţi, restabilind ordinea.

S-au întărit relaţiile cu administraţia română de la Iaşi şi s-au pregătit toate fazele esenţiale pentru unirea provinciei cu Regatul Român, pentru ca unirea declarată de adunarea din 27 octombrie să fie finalizată în deplină legalitate. Pericolul era ca Uniunea să nu fie recunoscută la nivel mondial, aşa cum fusese în faza anterioară. Drept urmare, Consiliul Naţional a stabilit o constituţie provizorie a doua zi după sosirea armatei române la Cernăuţi, stabilind principiile esenţiale ale provinciei.Mii de oameni din toată regiunea s-au deplasat la Chişinău pentru a asista la evenimentul istoric. Printre participanţi se numărau reprezentanţi ai tuturor etniilor care convieţuiau în regiune (români, polonezi, ruteni şi germani). Preşedinţii adunării au fost Iancu Flondor, Dionisie Bejan şi Ion Nistor.

„Unirea necondiţionată şi veşnică a Bucovinei în fostele sale graniţe cu Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu Regatul României”, a fost votată de congres cu o majoritate covârşitoare de voturi, ca răspuns la moţiunea lui Flondor. Procesul de recunoaştere internaţională a fost dificil, mai ales având în vedere lipsa de voinţă a Ucrainei de a recunoaşte uniunea. Tratatul de la Saint Germain, semnat la 10 septembrie 1919, între Puterile Aliate şi Austria, avea să aducă legitimitate internaţională uniunii un an mai târziu.

Actul istoric de reunire a Bucovinei cu România a fost un pas esenţial şi vital spre realizarea viselor de secole ale poporului român, Marea Unire din 1918.În cinstea acestei zile, trebuie să ne examinăm obligaţia de a proteja şi consolida ceea ce strămoşii noştri au realizat în ceea ce priveşte unitatea naţională. Avem responsabilitatea de a sustine românii din ţările apropiate în dobândirea drepturilor politice, culturale şi sociale, precum şi de a lucra împreună în realizarea obiectivelor pentru o Românie modernă, democrată.

Drept urmare, stima şi mulţumirile mele sunt împărţite în mod egal românilor din Bucovina care au păstrat sufletul naţional în vremurile de înstrăinare, precum si marilor bucovineni care au reprezentat acest suflet şi valorile sale pe plan politic şi cultural.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

AUR
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a anunțat că printre prioritățile din această sesiune parlamentară se numără reducerea impozitării muncii în România. Astăzi, în a doua zi de la reluarea activității parlamentare, AUR face un prim pas concret în acest sens prin depunerea unei inițiative legislative prin […]
CĂTRE, BIROUL PERMANENT AL SENATULUI În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată și cu prevederile art. 92 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea și […]
CĂTRE, BIROUL PERMANENT AL SENATULUI În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (4) și ale art. 75 din Constituția României, republicată și cu prevederile art. 92 alin. (4) din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, vă înaintăm „Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 448/2006 […]
CĂTRE,                                       BIROUL PERMANENT AL SENATULUI În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată și cu prevederile art. 92 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, vă înaintăm „Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea […]
Către: Ministerul transporturilor și infrastructurii, domnului Ministru Sorin-Mihai GRINDEANU De la: Mihail ALBIŞTEANU, Cristian-Daniel IVĂNUŢĂ, deputați AUR aleși în circumscripția electorală nr. 24 Iași Subiectul întrebării: Demararea procedurii de transferare a 15 spitale și a 20 de policlinici din subordinea Ministerului Transporturilor în cea a autorităților […]
Către: Ministerul Sănătății, domnului Ministru, prof. univ. Dr. Alexandru RAFILA De la: Mihail ALBIŞTEANU, Cristian-Daniel IVĂNUŢĂ, deputați AUR, circumscripția electorală nr. 24 Iași Subiectul întrebării: Necesitatea construirii Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară în județul Iași Stimate domnule Ministru, Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară din județul Iași, […]