Protejarea drepturilor minorității românești este deopotrivă obligația Guvernului României și condiția integrării europene a Ucrainei

AUR

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) solicită Guvernului României să își îndeplinească obligațiile prevăzute în Constituție la art. 7 precum și în Legea nr. 299 din 2007 și alte acte normative, privind sprijinul acordat românilor din afara granițelor și păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase.

Totodată, Guvernul României să solicite Ucrainei respectarea tratatelor Uniunii Europene, a Cartei fundamentale a drepturilor a UE și alte documente și prevederi ale dreptului comunitar privind protecția drepturilor minorităților etnice, a diversității culturale, religioase și lingvistice.

România este susținătoarea integrării europene a Ucrainei, stat care a dobândit calitatea de candidat la aderarea la UE. În acest context, AUR cere Guvernului României să explice partenerilor ucraineni că aderarea la UE a unui stat candidat este condiționată de îndeplinirea criteriilor stabilite de Consiliul European de la Copenhaga în 1993 și întărite de Consiliul European de la Madrid în 1995, primul și cel mai important criteriu de la Copenhaga fiind respectarea drepturilor minorităților. Un asemenea demers al Guvernului României ar fi menit să accelereze parcursul european al Ucrainei.

Ne exprimăm dezamăgirea că în privința protecției drepturilor și identității românilor din Ucraina, Guvernul României a ales să abordeze în discuția cu președintele Ucrainei doar subiectul denumirii limbii, deși minoritatea românească se confruntă și cu alte probleme grave, în primul rând încălcarea dreptului la educație în limba maternă și a dreptului la libertate religioasă.

Respingem pretextele invocate constant de partea ucraineană privind impunerea așa-zisei limbi moldovenești, între care dreptul unei persoane la autoidentificare, pentru că problema constă în politica de stat a Ucrainei și în presiunile autorităților ucrainene asupra minorității românești pentru impunerea așa-zisei limbi moldovenești, nicidecum în dreptul unei persoane de a numi după cum dorește limba sa maternă.

Ucraina a fost o victimă a ocupației sovietice și este în prezent obiectul agresiunii Federației Ruse. Din aceste motive Ucraina trebuie să renunțe la invocarea argumentelor moștenite din arsenalul sovietic și rusesc, privind negarea identității românești și înlocuirea ei cu falsa identitate moldovenească.

În mod arbitrar, URSS a decis ca locuitorii teritoriilor care au aparținut Austro-Ungariei și României, adică Maramureșul de peste Tisa, Bucovina de Nord și Ținutul Herței să fie considerați români, iar cei din teritoriile care au aparținut Imperiului Țarist, adică Basarabia, să fie considerați moldoveni.

Ucraina menține această diviziune artificială impusă de sovietici și îi consideră în continuare moldoveni pe românii din sudul Basarabiei.

Ucraina consideră pe bună dreptate că pentru siguranța sa si pentru stabilitatea regională regimul separatist de la Tiraspol constituie un pericol. Însă doar regimul de la Tiraspol, cel mai reacționar bastion al imperialismului rusesc, mai recunoaște si impune așa-zisa limbă moldovenească alături de Ucraina. Este o asociere nefericită si nepotrivită pentru un stat cu aspirații euro-atlantice cum este Ucraina. Reamintim că Republica Moldova recunoaște că denumirea limbii de stat este limba română.

Războiul declanșat în 1992 de către imperialismul rusesc este de aceeași natură cu agresiunea nejustificată si neprovocată asupra Ucrainei, care se desfășoară în prezent.

Pretextul războiului declanșat în 1992 de către structurile imperiale împotriva Republicii Moldova a fost că denumirea de limbă română în locul limbii moldovenești și adoptarea limbii române de către Republica Moldova ar fi vizat schimbări teritoriale.

Ne exprimăm surprinderea că partea ucraineană ar putea avea o mentalitate asemănătoare cu separatiștii de la Tiraspol.

În cadrul declarațiilor date presei, președintele Volodimyr Zelenski, aflat la București, a fost întrebat dacă Ucraina este pregătită să recunoască inexistența limbii moldovenești și a început răspunsul său prin a spune “Unii oameni ar spune că Moldova este România”.

Ne surprinde retorica similară cu cea a reprezentanților imperialismului rusesc. De asemenea, ne afirmăm convingerea că un stat democratic și cu aspirații europene nu poate refuza acordarea de drepturi minorităților de pe teritoriul său sub pretextul că ar duce la modificarea frontierelor.

România și-a manifestat solidaritatea cu Ucraina supusă agresiunii ruse și îi acordă asistența pe toate planurile. De aceea ne întristează și considerăm inadecvate declarațiile de la București ale președintelui Zelenski precum că subiectul protecției minorităților ar fi o diversiune a propagandei rusești, precum și menționarea comunităților rusești din Donbas în contextul discuției despre limba română și minoritatea românească din Ucraina.

Pe parcursul derulării anunțatului parteneriat strategic cu Ucraina și sprijinului pentru integrarea europeană acordat acestui stat, Guvernul României are obligația să monitorizeze respectarea drepturilor minorității românești.

Spre surprinderea noastră, partea ucraineană nu pare să considere că este o obligație a sa și o condiție a aderării la comunitatea de valori euro-atlantică, din moment ce președintele Zelenski a încercat să minimalizeze problema și să o ducă în derizoriu cu afirmații de genul “nu este nicio problemă globală”, “pentru mine nu este o problemă presantă” sau “decizia va face toată lumea fericită”.

România nu are nevoie să o “fericească” cineva și respectarea drepturilor minorităților nu este un favor pe care i-l acordă un stat străin, ci o obligație fundamentală a statului care dorește să adere la marea comunitate de valori euroatlantică.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Aflat la Washington DC, senatorul Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere al Alianței pentru Unirea Românilor, a rostit un discurs la cea de-a cincea ediție a „International Crisis Summit”, eveniment din marja Conservative Political Action Conference – CPAC, cea mai mare conferință a liderilor conservatori […]
În cea de-a doua zi a Conservative Political Action Conference (CPAC), delegația AUR a continuat seria de întâlniri oficiale cu reprezentanți ai Partidului Republican din Statele Unite și cu oficiali europeni, dar și din alte colțuri ale lumii. Președintele AUR, George Simion, a acordat mai multe […]
O delegație a partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) condusă de președintele AUR, deputatul George Simion, se află în perioada 21 – 26 februarie în Washington DC, Statele Unite ale Americii, unde participă la CPAC – Conservative Political Action Conference, cea mai mare conferință a liderilor […]
Președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, Claudiu Târziu, a declarat, la Washington DC, că ceea ce se întâmplă zilele acestea în România nu este doar un simplu act politic, ci este un atac asupra instituțiilor statului, asupra competitorilor politici care le sunt potrivnici celor aflați […]
Președintele AUR, George Simion, a transmis, din Statele Unite ale Americii, de la CPAC, un mesaj cu privire la ultimele evoluții de pe scena politică din România. Acesta a spus că ceea ce se întâmplă în România este inimaginabil, un atac asupra democrației. „Ceea ce se […]
conferință de presă AUR
Alianța pentru Unirea Românilor a organizat joi, 22 februarie, o conferință de presă în cadrul căreia s-a prezentat poziția partidului despre desfășurarea alegerilor din acest an. Marius Lulea, prim-vicepreședinte AUR, a declarat în cadrul conferinței de presă organizată chiar în fața Guvernului României, că actuala coaliție […]