Păunescu Silviu-Titus – Proiect Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 213/2015 privind Fondul de Garantare a Asiguraților.

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, și cu prevederile art. 92 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, vă înaintăm propunerea legislativă „Proiect Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 213/2015 privind Fondul de Garantare a Asiguraților” spre dezbatere și adoptare.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita, în cel mai scurt timp, punctul de vedere al Guvernului şi avizul Consiliului Legislativ.

PENTRU INIȚIATORI:

1. DEPUTAT  GEORGE NICOLAE SIMION

2. DEPUTAT PĂUNESCU SILVIU-TITUS   

Expunere de motive

Având în vedere faptul că Fondul de garantare a asiguraților este o institutie de importanta majora în sistemul de asigurări din România urmare a faptului că joacă rolul de garant al acestei piețe, efectuând în acest sens  plăți de indemnizații/despăgubiri rezultate din contractele de asigurare facultative și obligatorii,  în cazul constatării de către Autoritatea de Supraveghere Financiară a stării de insolvență a unui asigurător.

Necesitatea completarii legii este determinată inclusiv de situația excepțională în care se afla Fondul de Garantare a Asiguratilor ca urmare a distorsiunilor din piața asigurărilor, determinate de falimentul celui mare asigurator RCA din Romania, ce deținea o cotă de piață de aproximativ 45 % și un număr de peste 3 milioane de contracte.

Consideram ca detinatorii acestor contracte, adică creditorii din asigurări au nevoie să li se asigure o protecție reală și nu una formală.

Modificările propuse au menirea în principal  de a anula disfuncționalitățile existente în prezent pentru obținerea de către păgubiți a resurselor necesare aferente costurilor reparațiilor ceea ce va conduce la inechități în societate dar și la posibile  tensiuni sociale ce vor avea efecte negative de contaminare  din sectorul asigurărilor către alte ramuri ale economiei naționale, precum industria auto, și piața financiară bancara și nebancară. 

Totodată subliniem riscul semnificativ de subminare a încrederii populației în protecția oferită de sistemul de asigurări și, în special, de asigurările obligatorii de răspundere civilă auto, cu riscul iminent al scăderii gradului de cuprindere în asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și de tramvaie la nivel național dar și în sistemul financiar în ansamblul său. 

Pentru evitarea unor astfel de efecte,  propunem ca FGA să aibă obligația legală de consolidare a propriului sistem de guvernanta și să  aibă obligația legală de a efectua periodic simulări de criză cu privire la capacitatea propriilor sisteme de a asigura îndeplinirea obiectivelor sale. 

De asemenea, un lucru deosebit de important în ceea ce privește protecția consumatorilor, adică a persoanelor care sunt obligate de lege să își facă asigurări de răspundere civilă obligatorie RCA, o reprezintă existența permanentă la Fondul de Garantare a Asiguraților a sumelor necesare plății păgubiților, ca urmare a asiguratorilor intrați în faliment. 

De aceea considerăm ca statul român, pentru protejarea propriilor cetățeni, trebuie să identifice prin intermediul Ministerului de Finanțe surse nebugetare atrase, necesare plății creditorilor din asigurări, de către Fondul de Garantare a Asiguratilor – FGA. 

Apreciem ca propunerile de modificare a legii 213/2015, creaza premisele necesare instituirii unor principii de bază în sistemul de protecție a cetățenilor români, consumatori de produse de asigurare obligatorii RCA.

PENTRU INIȚIATORI:

1. DEPUTAT  GEORGE NICOLAE SIMION

2. DEPUTAT PĂUNESCU SILVIU-TITUS  

Lege pentru de completare modificarea și modificare a Legii nr. 213/2015 privind Fondul de Garantare a Asiguraților

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Art. I – Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților, se modifică și se completează după cum urmează:

  1. După articolul 26 se introduce un nou articol, articolul 261, cu următorul cuprins:

Articolul 261

(1) Fondul de Garantare a Asiguraților trebuie să dispună de mecanisme de finanţare alternative adecvate, care să le permită să obţină, într-un termen scurt, finanţarea necesară îndeplinirii obligaţiilor ce le revin.

 (2) In cazul în care nivelul resurselor financiare disponibile scade la o valoare mai mică de două treimi din nivelul-ţintă, Fondul de garantare propune Autorității de Supraveghere Financiara creșterea contribuţiei anuale la un nivel care să permită restabilirea nivelului-ţintă în termen de 6 ani.

La stabilirea nivelului contribuţiei anuale a societăților de asigurare, fondul de garantare ţine cont de faza ciclului de afaceri şi de impactul negativ pe care l-ar putea avea contribuţiile cu caracter prociclic.

 (3) Fondul poate solicita Guvernului să garanteze împrumuturile sale, acesta trebuind să ia o decizie în această privinţă în termen de 5 zile de la data primirii cererii.

 (4) În situaţii excepţionale în care resursele financiare disponibile ale Fondului, în calitate de schemă de garantare a pieței asigurărilor, sunt insuficiente pentru acoperirea plăţii compensaţiilor ori pentru finanţarea, potrivit obligaţiilor fondului de garantare, a măsurilor de rezoluţie a asiguratorilor  potrivit legislaţiei privind redresarea şi rezoluţia societăților de asigurare, precum şi în situaţia în care resursele fondului de rezoluţie administrat de Fond sunt insuficiente pentru finanţarea măsurilor de rezoluţie a asiguratorilor potrivit legislaţiei privind redresarea asiguratorilor Guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice, pune la dispoziţia Fondului sumele necesare sub formă de împrumut, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la solicitarea lor de către Fond.

Sursa fondurilor este reprezentată de vărsămintele din privatizare în lei şi valută înregistrate în contul Trezoreriei Statului.

La solicitarea Fondului, Guvernul pune la dispoziţia acestuia sumele, pe bază de convenţie încheiată între părţi în care sunt precizate aceste sume şi sunt stabilite condiţiile generale de acordare/rambursare a împrumutului acordat Fondului. 

(5) Dacă vărsămintele din privatizare sunt insuficiente, Ministerul Finanţelor Publice poate lansa împrumuturi de stat, prin derogare de la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările ulterioare.

Condiţiile financiare ale subîmprumutului acordat de Ministerul Finanţelor Publice Fondului vor fi stabilite prin convenţie încheiată între cele două părţi.

Sumele necesare vor fi puse la dispoziţia Fondului în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la solicitarea lor de către acesta.

  • În vederea îndeplinirii atribuțiilor sale, Fondul trebuie să dispună de un sistem de guvernanță adecvat, inclusiv de mecanisme de control intern și audit intern, care se vor stabili prin instrucțiuni proprii, în concordanță cu prevederile legale.
  •  Fondul de Garantare a Asiguraților este obligat să dispună de sisteme care să le permită colectarea informaţiilor necesare determinării nivelului de

garantare potențial, verificarea şi valorificarea sumelor necesare îndeplinirii obligaţiilor în termenele aplicabile.

  • Fondul de Garantare a Asiguraților efectuează periodic simulări de criză cu privire la capacitatea propriilor sisteme de a asigura îndeplinirea obiectivelor pentru care a fost înființat.
  •  Aceste simulări trebuie efectuate cel puţin o dată la 3 ani sau mai frecvent atunci când fondul  consideră necesar sau când Autoritatea de Supraveghere Financiară, solicită acest lucru. 
  • Fondul de Garantare efectuează prima simulare cel târziu până la data de 31 decembrie 2022;
  • Fondul de Garantare a Asiguraților transmite Autorității de Supraveghere Financiară concluziile simulărilor efectuate la termenele şi în forma solicitată potrivit reglementărilor date în aplicarea prezentului titlu;
  • Fondul de Garantare a Asiguraților utilizează informaţiile primite potrivit prezentului titlu pentru testarea la criză a propriilor sisteme numai pentru realizarea testelor respective şi nu păstrează astfel de informaţii mai mult timp decât este necesar în acest scop

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție de a respinge contestația președintelui AUR, George Simion, împotriva deciziei CCR care anulează alegerile, este o nouă pată adusă democrației, menită să reducă și mai mult încrederea românilor în independența justiției. Democrația din România a fost anulată prin decizia […]
Administrația condusă de primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, pregătește un nou abuz fiscal fără precedent. Prin suplimentarea ordinii de zi a ședinței Consiliului Local al Sectorului 4 din 12 decembrie 2024, se propune adoptarea unei taxe anuale de 540 de lei pentru fiecare autovehicul înregistrat pe […]
În aceste zile s-a realizat patrulaterul negru antidemocratic din România pe care noi îl preconizam. A văzut toată opinia publică cât de false erau acele pancarte ale PNL-ului în care propaganda liberală vorbea despre un binom inventat PSD-AUR. Iată cât de false erau acele acuzații! Vedem […]
În timpul campaniei electorale, mai marii PNL și USR strigau cât puteau de tare că AUR are blat cu PSD. Adevăratul blat se vede foarte clar acum: liderii PNL, PSD, USR și UDMR discută azi despre o viitoare guvernare împreună, în contextul în care vor să […]
Înalta Curte de Casație și Justiție va judeca mâine, 11 decembrie, ora 11:30, contestația formulată de președintele AUR, George Simion, împotriva hotărârii CCR nr. 32 privind anularea întregului proces electoral al alegerilor prezidențiale. În sesizarea depusă la ÎCCJ, președintele AUR, George Simion, arată că decizia luată […]
Laura Gherasim, deputat AUR de Vaslui, explică și detaliază ce s-ar fi putut face pentru români cu 280 de milioane de euro, care s-au evaporat pentru că regimul a respins voința poporului, exprimată prin vot. ”Costurile pentru anularea democrației și a libertății de gândire și exprimare, […]