Nagy Vasile – declarație politică – Situaţia demografică a României.

Stimați colegi, declarația mea politică se numește „Situația demografică a României” și vizează un subiect extrem de important.

Dragi colegi deputați –

În ceea ce privește scăderea natalității ca trend al ultimelor decenii pune o problemă fundamentală și care va avea un efect dezastruos asupra arhitecturii sociale.

Tranziția demografică pe care o traversează România de 16 ani încoace apropie evoluțiile demografice din România de cele din țările occidentale ale Europei, însă cu un ecart de aproape un secol.

Un prim aspect ce stă la baza acestui proces îl constituie întârzierea economică, politică și socială a țării noastre față de țările vest-europene. Dar chiar și în absența acestor factori, de la o societate constrânsă și forțată să îndeplinească niște „planuri”, nu s-ar fi putut aștepta o evoluție constantă după ce „lanțurile” au fost îndepărtate.

Fenomene precum natalitatea, divorțialitatea, migrația, prin definiție componente ale stării socio-economice a unei entități naționale, ținute o perioadă îndelungată în frâu prin intermediul unei legislații restrictive până la absurd, era de așteptat să explodeze atunci când cauza care le limita a fost înlăturată.

O proiecție realizată de Institutul Național de Statistică arată că dacă trendul actual se păstrează, populația României ar putea scădea la 16 milioane de locuitori în 2050. Anul 2021 a fost al 32-lea an în care numărul morților a fost mai mare decât al nou-născuților. În anul 2021 s-au născut cei mai puțini copii din ultimii 100 de ani. Declinul demografic afectează toate sectoarele economiei: PIB, buget, sustenabilitatea fondurilor de pensii, fondurile europene care se alocă în funcție de numărul de locuitori.

Geografic, suntem o țară europeană. Economic vorbind, tindem către acest statut.

Efectele crizei sanitare asupra fenomenelor demografice sunt vizibile, în special în cazul deceselor, care din luna iunie 2020, au înregistrat un trend crescător față de lunile corespunzătoare din anul precedent și în cazul căsătoriilor care, începând cu luna martie 2020, au înregistrat scăderi ale numărului de evenimente față de lunile corespunzătoare din anul precedent.

În perioada ianuarie 2020 – februarie 2021, numărul nașterilor a fost în scădere în fiecare lună față de luna corespunzătoare din anul precedent, cu excepția lunii decembrie 2020 când numărul născuților-vii a depășit ușor numărul născuților-vii din luna decembrie 2019.

Anul 2020 a fost anul cu cele mai puține nașteri din 1967 până în prezent, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. S-au născut 163 de mii de copii, cu peste 40 de mii mai puțini ca în anul 2019.

Cifrele arată că scăderea natalității nu a fost influențată de pandemie decât pentru nașterile înregistrate în luna decembrie 2020, acei copii fiind concepuți cu 40 de săptămâni înainte, cât este durata unei sarcini la termen, adică în luna martie 2020.

Lipsa a peste 40 de mii de copii dintr-o generație are un impact direct asupra sistemului de educație. La grădiniță, de exemplu, în anul în care aceștia vor ajunge în învățământul preșcolar, vor fi cu cel puțin 1.600 de grupe de câte 25 de copii mai puține ca pentru cei din anul anterior. La fel și pentru momentul în care această generație va ajunge la școală.

Potrivit datelor Academiei Române și INS, anual între 1970 și 1989 s-au născut câte 360 de mii de copii, în medie.

În 1989 s-au născut 369.000 de copii, iar în 1990, numărul a fost de 314.746. De atunci natalitatea a scăzut aproape continuu, cu ușoare reveniri. Până acum, însă, 163.320 de nou-născuți într-un an nu am mai avut din anii ’60.

Cifrele dramatice au legătură cu sărăcia de la periferie, cu spitale fără posibilități, dar și cu voința de a trăi mai bine a milioanelor de români plecați din țară, care se adaugă și ei la scăderea demografică a României.

Atâta vreme cât nivelul de trai din țară va fi net sub cel din Vest, oamenii vor continua să plece, iar cei care vor rămâne nu e sigur că vor dori să contribuie la creșterea natalității.

Instabilitatea, complicațiile familiale, detaliile modernității, grijile cele mai banale, absența creșelor și grădinițelor publice, permanentele crize politice, sociale, economice sunt motive care-i determină pe mulți să aibă câte un copil sau să renunțe la acest vis.  

Dacă vorbim de măsuri punctuale, numai alocația sau stimulentele financiare nu reprezintă soluția de redresare a natalității.

Este un fenomen mult prea complex. În spatele fenomenului de a avea 1 sau 2 copii sunt factori de natură economică, socială și personală. Sunt sute de mii de cupluri care au luat decizia de a nu avea copii sau alte sute de mii care au decis să aibă un singur copil.

Sunt necesare politici publice serioase, o serioasă rețea de creșe și grădinițe.

Drama demografică a României se va accentua dacă autoritățile nu încurajează familiile să aibă mai mulți copii prin reducerea impozitelor pe venit proporțional cu creșterea numărului de copii din familie sau prin programe de lucru part-time pentru părinți.

România are nevoie de un studiu amplu în urma căruia să se identifice motivele pentru care cuplurile tinere iau decizia de nu a avea copii sau de a avea doar un copil, pentru a veni în sprijinul creșterii natalității cu noi măsuri fiscale.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published.

MAI MULTE ARTICOLE

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) solicită partidelor aflate la guvernare să renunțe la propunerea de creștere cu 60% a impozitului pe dividende și cu 80% a TVA-ului pentru industria HORECA, măsuri fiscale care ar afecta dramatic antreprenorii români. „În loc să procedeze la debirocratizare, la reducerea […]
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a strâns la nivel național, precum și din diaspora, peste 2 milioane de semnături pentru demiterea lui Klaus Iohannis din funcția de președinte al României. „Românii nu îl mai vor pe Klaus Iohannis. Această campanie s-a bucurat de o largă susținere […]
Către: Domnul Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății Domnul Attila-Zoltán Cseke, Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației Adresată de către: Senator Adrian Costea Circumscripţia electorală: 23 Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (A.U.R.) Obiectul întrebării: Deficitul de medici de familie în România Data: 22 iunie 2022 Stimați Domni Miniștri, […]
Adresată: Domnului Barna TÁNCZOS, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor De către:  Senator Dorinel Cosma Circumscripţia electorală: Grupul parlamentar: AUR Şedința Senatului din data de: 22.06.2022 Obiectul întrebării: Controalele la  societățile comerciale ce practică arderi ilegale de deșeuri Stimate domnule Ministru, Pe 14 aprilie au avut loc […]
 Adresată:  Domnului ministru Carol Eduard NOVAK, Ministrul Sporturilor De către:  Domnul Senator Sorin Cristian MATEESCU  Circumscripţia electorală nr.14 Constanța,  Grupul  Parlamentar  AUR – Senat  şi prezentată în şedinţa Plenului din 22.06.2022 Obiectul întrebării : situația în care fostului mare fotbalist  Stelian Carabaș  i s-a îngrădit dreptul […]
Adresată: Domnului Ministru al Transporturilor Și Infrastructurii, Sorin Mihai GRINDEANU De către: Senator Andrei BUSUIOC Circumscripția electorală: NR. 39, Vaslui Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor Obiectul întrebării: Probabilitatea dezvoltării unui drum de mare viteză pe ruta Tișița- Vama Albița. Data: 22.06.2022 Stimate domnule ministru, Sorin […]