Muncaciu Sorin și Radu Grădinaru – „Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, precum și pentru modificarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul”

CĂTRE,

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată și cu prevederile art. 92 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, vă înaintăm „Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, precum și pentru modificarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul”, spre dezbatere și adoptare.    

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului, să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.

Conform prevederilor art. 113 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, solicităm procedura de urgență pentru această iniţiativă legislativă.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita, avizul Consiliului Legislativ și  avizul Consiliului Economic și Social.

PENTRU INIȚIATORI:

Deputat: Grădinaru Radu-Vicențiu

Deputat: Sorin-Titus Muncaciu

Expunere de motive

Propunerea legislativă are ca scop protejarea patrimoniului construit al României și asigurarea dezvoltării durabile a zonelor construite cu valoare istorică. În contextul în care România încă simte efectele Sistematizării din perioada comunistă care a dus la distrugerea unei părți importante a patrimoniului urban construit, considerăm că este necesar ca prevederile legale să asigure o protecție ridicată pentru patrimoniul construit care a supraviețuit până în prezent.

Menționăm că prevederile legale din prezent au fost criticate de-a lungul timpului pentru că nu au oferit protecția necesară imobilelor cu valoare istorică. În acest sens, în perioada post-decembristă am fost martorii unei noi faze de distrugere a patrimoniului construit. Astfel, patrimoniul a fost lăsat să se degradeze până la dispariție ori imobile cu importantă valoare istorică au fost demolate pentru dezvoltarea de proiecte imobiliare lipsite de valoare arhitecturală și istorică.

În așteptarea intrării în vigoare a Codului Amenajării Teritoriului, Urbanismului şi Construcţiilor, care promite să aducă anumite rezolvări problemelor din domeniul protejării patrimoniului construit, venim cu aceste modificări care sperăm că vor ameliora anumite probleme particulare ce nu pot aștepta până la intrarea în vigoare a Codului.

Modificările propuse au ca scop și rezolvarea unor neajunsuri apărute în urma unor modificărilor legislative ce nu au ținut cont de domeniul imobilelor istorice și care au creat noi vulnerabilități în protejarea acestora. În acest sens, menționăm prevederile Legii nr. 102/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, a Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, precum şi pentru completarea art. 64 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, care nu a făcut diferențe între domeniul construcțiilor și domeniul protejării imobilelor istorice.

Astfel, a fost redusă la minimum posibilitatea organismelor sociale interesate în protejarea patrimoniului de a acționa pentru salvarea imobilelor istorice degradate/demolate în mod abuziv. De-a lungul anilor aceste organisme au fost singurele care au acționat ca un paznic în domeniul protejării fondului istoric construit. Considerăm că prin modificările propuse vom reda acestor entități posibilitatea de a-și realiza activitatea.

Prin modificările propuse urmărim să stabilim sancțiuni mai dure pentru cei care distrug patrimoniul construit al României prin demolarea ilegală a imobilelor cu valoare istorică.

Considerăm că demolarea este o acțiune cu efecte ireversibile care distruge moștenirea istorică a unui imobil și, pe bază de consecință, a unei străzi. Din această cauză nerespectarea prevederilor legale care are ca efect dispariția unui imobil istoric ar trebui sancționată în mod aspru pentru a asigura o conduită conformă cu Legea a beneficiarilor unor astfel de proiecte care ar fi tentați să nu respecte prevederile autorizației și să demoleze un imobil. În practică noi am identificat multe cazuri în care în baza autorizației de construire obținută pentru modalitatea renovării au fost realizate de fapt lucrări de demolare. O astfel de conduită, de pe urma căreia o întreagă societate este privată de moștenirea culturală a României, trebuie sancționată în mod conform.

În vederea celor prezentate mai sus, am elaborat prezenta propunere legislativă, pe care o supunem spre dezbatere și adoptare Parlamentului.

Inițiatori:

Deputat: Grădinaru Radu-Vicențiu

Deputat: Sorin-Titus Muncaciu

LEGE pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, precum și pentru modificarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Articolul I Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 8, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (5), cu următorul cuprins:

„(5)  În situația în care în locul construcțiilor demolate, foste monumente istorice ori imobile aflate în zonele de protecție a monumentelor și în zone construite protejate, solicitantul va edifica o nouă construcție, autorizația de construire se poate elibera numai dacă noua construcție va fi realizată în stilul arhitectural specific zonei și nu va afecta înfățișarea istorică a zonei.”

• La articolul 12, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:

„(4) Prin excepție de la art. 12 alin. (3), pentru organismele sociale interesate, în litigiile ce vizează autorizațiile de construire emise pentru imobile monumente istorice, imobile aflate în zonele de protecție a monumentelor și în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, ori la construcții cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin documentații de urbanism aprobate, termenul pentru formularea plângerii prealabile, dacă aceasta mai este obligatorie, este de 9 luni și începe să curgă de la data ultimei operațiuni de publicitate, reglementată conform art. 7 alin. (23⁴), iar termenul pentru introducerea cererilor de anulare, de suspendare, de intervenție accesorie sau de intervenție principală este de 1 an și se calculează de la data primirii răspunsului la plângerea prealabilă sau de la data expirării termenului legal de soluționare a plângerii, indiferent care dintre aceste date survine prima. Dacă plângerea prealabilă nu mai este obligatorie, pentru organismele sociale interesate, în litigiile ce vizează autorizațiile de construire emise pentru imobile monumente istorice, imobile aflate în zonele de protecție a monumentelor și în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, ori la construcții cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin documentații de urbanism aprobate, termenul pentru introducerea cererilor de anulare, de suspendare, de intervenție accesorie sau de intervenție principală este de 1 an și începe să curgă de la data ultimei operațiuni de publicitate, reglementată conform art. 7 alin. (23⁴).”

• Articolul 24 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă următoarele fapte:

a) executarea fără autorizație de construire sau de desființare ori cu nerespectarea prevederilor acesteia a lucrărilor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), cu excepțiile prevăzute de lege;

b) continuarea executării lucrărilor după dispunerea opririi acestora de către organele de control competente, potrivit legii;

c) întocmirea ori semnarea documentațiilor tehnice – D.T. necesare pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții, precum și a proiectelor tehnice și a documentațiilor de execuție, pentru alte specialități decât cele certificate prin diplomă universitară, în condițiile prevăzute la art. 9.

(2) Faptele menționate la alin. (1) literele a) și b), atunci când lucrările sunt realizate în modalitatea desființării totale ori parțiale a imobilelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), constituite infracțiuni și se pedepsesc cu închisoarea de la 1 la 3 ani.”

Articolul II   La articolul 64 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 10 iulie 2001, cu modificările și completările ulterioare, alin. (4) se abrogă.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.