Educația din România este în colaps. Nu este o afirmație cu iz propagandistic, ci una care relevă o stare de fapt care ar trebui să producă în rândul decidenților politici o uriașă tulburare. Însă acest lucru, din păcate, nu se întâmplă.
Așa-zisele reforme nu au contribuit deloc la progresul sistemului de învățământ, iar finanțările atât de necesare și promise de fiecare guvernare nu au fost decât vorbe în vânt. Ce ar mai fi de spus în condițiile în care, în continuare, suntem la coada clasamentului în ceea ce privește PIB-ul alocat educației, în întreaga Uniune Europeană?
Cert este că, dacă nu vom lua măsuri imediate, dezastrul sistemului nostru de învățământ va fi din ce în ce mai dificil de surmontat.
De parcă situația nu era suficient de gravă, riscul ca părinții să refuze, treptat, să își mai lase copiii să facă antrenamente sportive este unul din ce în ce mai ridicat. Iar aceasta se întâmplă din cauza programului foarte încărcat – în schimburi – care face din ce în ce mai dificilă identificarea unei soluții în ceea ce privește un interval orar rezonabil care să fie destinat activității fizice.
Potrivit unei statistici, opt din zece elevi din Capitală învață în schimburi, ceea ce înseamnă că o proporție ridicată de elevi desfășoară cursurile în cursul după-amiezii, iar cei care își doresc să efectueze exerciții sportive ar trebui să o facă în timpul serii. Această situație îi determină pe mulți părinți să renunțe ca ai lor copii să mai facă activitățile fizice imperios necesare la orice vârstă.
Această problemă nu este una banală și nici una care să fie ignorată sau îngropată sub preș. Cu cât vor întârzia lucrările de modernizare ale clădirilor unităților de învățământ, cu atât probabilitatea ca programul elevilor să se îmbunătățească va fi una foarte redusă.
Copiii au nevoie de activitate fizică adecvată așa cum au nevoie să studieze în condiții normale.Autoritățile competente de la orice nivel trebuie să găsească soluții rezonabile. În caz contrar, vor fi direct responsabile pentru scăderea dramatică a calității actului educațional și chiar pentru apariția unor efecte dintre cele mai nefaste la nivel emoțional.
Comments are closed