Mircia Chelaru – LEGE privind proclamarea Zilei Drapelului Național al României

CĂTRE,

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată și cu prevederile art. 92 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „LEGE privind proclamarea Zilei Drapelului Național al României” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului, să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișa financiară.

Conform prevederilor art. 113 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, solicităm procedura de urgență pentru această iniţiativă legislativă.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita, avizul Consiliului Legislativ și  avizul Consiliului Economic și Social.

INIȚIATOR:

DEPUTAT:  CHELARU MIRCIA               

EXPUNERE DE MOTIVE

Acum 25 de ani, în imediata apropiere temporală a schimbării de regim în România, a fost inițiată de 4 deputați Legea nr. 96/1998 privind proclamarea Zilei drapelului național, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 190 din 22 mai 1998.

          Expunerea de motive prin care au fost enunțate cerințele care au justificat intervenția normativă, s-a bazat pe argumente istorice și a fost conectată la necesitatea consolidării unei conștiințe colective a identității simbolice naționale.

          Legea a fost emisă, votată și promulgată, într-o formă al cărei conținut restrâns și neexplicit a lăsat ulterior loc interpretărilor diferite de aplicare în spațiul public.

          Astfel, majoritatea covârșitoare a autorităților municipiilor reședință de județ au declinat organizarea activităților către comandanții de garnizoane, Ziua drapelului național riscând să capete un caracter preponderent militar, restrâns și selectiv.

Identificându-se această tendință, contrară spiritului pentru care a fost concepută legea, Statul Major al Apărării a emis, în anul 2000, o dispoziție circulară  către toți comandanții de garnizoane din municipiile reședință de județ prin care li s-a ordonat să facă demersurile legale, astfel încât, autoritățile locale municipale să stabilească locul public unde să se desfășoare ceremonia înălțării Drapelului Național la 26 iunie. Acestui loc, desemnat prin hotărâre de consiliu local, urma a i se atribui denumirea ”Piața Tricolorului”.

În același an, Statul Major al Apărării Naționale a elaborat ”Regulamentul Onorurilor și Ceremoniilor Militare RG-4”, care, la art. 38, a stabilit cu exactitate succesiunea desfășurării ceremoniei publice, pentru acest eveniment național.

Din păcate, Regulamentul având caracter intern, nu a fost și nu este cunoscut nici astăzi de autoritățile cu atribuții în domeniu, respectiv: consiliile Județene, Consiliul General al Municipiului București, primarii municipiilor sau prefecții.

În unele cazuri și nu puține la număr, nici până astăzi nu a fost desemnată oficial ”Piața Tricolorului”, totul reducându-se la o cutumă reflex, informală, intrată în calendarul public.

Între timp, în Armata României s-au produs complexe și ample restructurări în urma cărora, unele municipii și orașe au rămas fără garnizoane militare și în consecință, în mod tacit s-a renunțat la ceremonialul ”Înălțării Tricolorului”.

Ținând cont de noua stare și condiție a societății românești, prezenta propunere legislativă vine să stabilească integral cadrul de desfășurare a unui ceremonial care trebuie să fie unic pe tot teritoriul României, prezervând spiritul legii inițiale și să transfere (extindă) totodată către societatea civilă obligativitatea organizării, pregătirii și desfășurării ceremonialului de Ziua Drapelului Național, pe tot cuprinsul țării.

Preluarea ceremonialului de către societatea civilă, în orașele și municipiile, altele decât cele cu prezență militară, reprezintă o obligație de exersare a respectului adus simbolului identitar al românității – Drapelul Național.

Drapelul Național al României reprezintă simbolul întregii românități și în consecință celebrarea lui trebuie preluată și extinsă în toate reprezentanțele diplomatice ale României și în comunitățile de români de pretutindeni.

Este de menționat apariția în spațiul public a unor manifestări controversate  referitoare la arborarea unor însemne identitare de tip banieră, fanion sau drapele diverse, insidios denumite ”naționale”, fapt pentru care am considerat completarea explicită a sintagmei: ”DRAPELUL NAȚIONAL AL ROMÂNIEI”.

De la data emiterii legii și până în prezent s-au produs o serie de mutații în structura societății românești atât din punct de vedere al exercitării puterii administrative cât și din cel al dezvoltării și responsabilizării societății civile, tot mai activă și conștientă de menirea puterii sale. Din acest punct de vedere, considerăm că exercițiul public de prezervare a valorilor simbolice identitare nu trebuie să rămână  doar un atribut administrativ al instituțiilor nominalizate sau o manifestare strict protocolară ci, dimpotrivă, să fie o asumare trăită  de societatea românească conștientă de valorile sale identitare.

Apariția de-a lungul timpului a unor atitudini de superficialitate sau chiar de neglijență în organizarea celebrării Zilei Drapelului Național al României în unele municipii reședință de județ, sau chiar a unor manifestări de ostilitate din partea unor persoane de reprezentare publică, impune stabilirea unor măsuri de rigoare practică dar și a unor sancțiuni corective contravenționale. Sancțiunile sunt menite să responsabilizeze persoanele sau instituțiile în aplicarea întocmai  a prevederilor prezentei legi precum și descurajarea manifestărilor neconforme cu conduita civică și respectul față de simbolurile naționale, așa cum sunt prevăzute de art. 30, alin. (7) din Constituția României și de Hotărârea Guvernului nr. 1157 din 21 noiembrie 2001 pentru aprobarea Normelor privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României, cu modificările ulterioare.

Întrucât modificările și completările aduse prin prezenta propunere legislativă afectează concepția generală a Legii nr. 96/1998 privind proclamarea Zilei drapelului național, acesta urmează a fi abrogată în întregime și înlocuită de noua reglementare.

Având în vedere circuitul legislativ, adoptarea și promulgarea legii și a timpului necesar aplicării în teritoriu a condițiilor tehnice obligatorii până la 26 iunie 2023, propunerea legislativă are caracter de urgență.

Având în vedere cele de mai sus, a fost elaborat proiectul de lege anexat, pe care vă rugăm să-l aprobați.

INIȚIATOR:

DEPUTAT:  CHELARU MIRCIA                 

LEGE privind proclamarea Zilei Drapelului Național al României

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Art. 1 – (1) Se proclamă ziua de 26 iunie Ziua Drapelului Național al României.

(2)     Ziua Drapelului Național al României este o sărbătoare a întregii Societăți Românești și va fi organizată de toate autoritățile publice și instituțiile statului român. Cu această ocazie se vor prezenta cu dedicație  programe și manifestări cultural educative consacrate evocării istoriei patriei din perspectiva continuității identității și demnității națiunii române.

(3) Instituțiile media audio-vizuale, publice și private, vor aloca în grila de programe un spațiu de timp de cel puțin 30 de minute, pe parcursul întregii zile.

          (4) În toate unitățile militare aparținând Sistemului Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională se vor desfășura ceremonii militare specifice conform regulamentului onorurilor și ceremoniilor militare și regulamentului propriu de ordine interioară.

          (5) În toate școlile aparținând învățământului preuniversitar, Ziua Drapelului Național al României va fi marcată, la începerea cursurilor, printr-o ceremonie de ridicare a drapelului pe catarg, în locul stabilit, cu excepția zilelor când data de 26 iunie este o zi nelucrătoare. Ceremonia se va desfășura sub autoritatea nemijlocită a directorilor de școli, în prezența corpului didactic.

          (6) În toate ambasadele și consulatele României, Ziua Drapelului Național al României va fi marcată printr-o conferință de semnificație cu participarea reprezentanților comunităților de români.

La începerea conferinței, în prezența ambasadorului sau, după caz, a consulului și cu participarea personalului ambasadei sau, după caz a consulatului, se va înălța pe catarg Drapelul Național al României, în acordurile Imnului Național.

Locul de amplasare a catargului, funcție de condițiile concrete, va fi stabilit de fiecare ambasador sau consul, după caz, și aprobat de organul de resort al Ministerului de Externe.

          (7) Ceremoniile consacrate Zilei Drapelului Național al României se vor desfășura în ziua de 26 iunie, pe tot cuprinsul teritoriului național precum și în ambasadele și consulatele României, începând cu ora 11.00, cu excepția situației prevăzute la alin. (5).

Art. 2. – (1) Guvernul și autoritățile administrației publice locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi Drapelul Național al României să fie arborat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994 și a Hotărârii de Guvern nr 1157 din 21 noiembrie 2001, cu modificările ulterioare, precum şi pentru buna desfășurare a acțiunilor prevăzute la art. 1 alin. (2).

          (2) În Municipiul București și în municipiile reședință de județ, ceremonia publică se va desfășura în ”Piața Tricolorului”. Pentru Municipiul București și județul Ilfov ”Piața Tricolorului” este comună.

          (3) Consiliul General al Municipiului București, respectiv consiliile locale ale municipiilor reședință de județ, la propunerea primarilor, în acord cu comandanții de garnizoană, vor emite hotărârea prin care se stabilește locul public denumit „Piața Tricolorului”, în termen de 45 de zile de la promulgarea prezentei legi.  ”Piața Tricolorului” trebuie să fie localizată pe cât posibil în apropierea sediilor autorităților administrației publice locale. Denumirea pieței va fi marcată printr-o plăcuță  montată la un loc vizibil, conform reglementărilor în vigoare.

          (4) În cazul în care unitățile administrativ-teritoriale menționate la alineatul (3) au emis anterior prezentei legi hotărâre de înființare a Pieței Tricolorului, vor emite o nouă hotărâre de confirmare a locației și denumirii, deja existente, sau pentru o alta corespunzătoare condițiilor descrise mai sus.

(5) Fondurile necesare lucrărilor de constituire și întreținere a ”Pieței Tricolorului” se asigură din rezerva bugetelor locale.

          (6) În ”Piața Tricolorului”, prin grija organelor administrației locale, se amplasează un catarg înalt de 30 m., compus din 5 segmente din material cu structură de rezistență de înaltă siguranță, cu excepția celor prevăzute la art. 5 alin. (2) și (3).

(7) Drapelul arborat va avea dimensiunea proporțională de 300 cm. lungime și 200 cm. lățime. Drapelul va fi înlocuit prin grija autorităților locale, fără ceremonie, ori de câte ori se constată că prezintă decolorare evidentă sau diferite deteriorări fizice.

          Art. 3 – (1) Drapelul Național al României care urmează să fie ridicat pe catarg se  depune în seara zilei de 25 iunie într-o biserică din incinta unei unități militare sau într-o biserică cu tradiții și semnificații istorice pentru comunitatea locală, situată în vecinătatea ”Pieței Tricolorului”.

Drapelul Național al României rămâne pe timpul nopții în biserica în care a fost depus.

          (2)     În dimineața zilei de 26 iunie se săvârșește slujba oficială de sfințire a drapelului.

(3) Drapelul Național al României se înalță în ziua de 26 iunie și rămâne arborat până în seara zilei de 25 iunie a anului următor, când, la ora 18.00, printr-o ceremonie organizată în prezența comandantului gărzii de onoare și a unui trompet, pe semnalul ”STINGEREA” este coborât, desprins de la catarg, împăturit și preluat de garda drapelului.

          La ceremonie participă obligatoriu Prefectul și Comandantul garnizoanei, sau înlocuitorii legali ai acestora. La această ceremonie pot participa și reprezentanți ai instituțiilor locale.

Art. 4 – (1) Ceremonia militară de Înălțarea a Drapelului Național al României se face în prezența obligatorie a conducătorilor autorităților administrației publice centrale și locale, sau a înlocuitorilor legal desemnați.

(2) Ceremonia se va desfășura în următoarea succesiune protocolară:

1. ocuparea de către persoana oficială/desemnată a locului stabilit în dispozitiv;
2. prezentarea Hotărârii Consiliului Municipal privind atribuirea denumirii de ”Piața Tricolorului” pentru locul de desfășurare a ceremonialului public. Această activitate are loc o singură dată numai în momentul inaugural al atribuirii denumirii.
3. rostirea alocuțiunilor evocatoare și de semnificație a sărbătoririi Zilei Drapelului Național al României.
4. după încheierea ultimei alocuțiuni evocatoare se face primirea Drapelului Național al României. În timpul intonării ”Onorului la Drapel”, Drapelul Național al României este adus la catargul de arborare unde se efectuează operațiunile pregătitoare de înălțare, astfel încât ultimii doi militari post-drapel să țină pânza întinsă între ei, pe orizontală, la nivelul centurii.
5. preotul militar sau ierarhul bisericesc se așează în fața Drapelului și rostește următoarea Binecuvântare:

”Dumnezeul nostru, Doamne Preaputernice, Cel ce binecuvântezi și sfințești toate, binecuvântează Drapelului Național al României! Că sfânt Ești totdeauna acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!”

Cu Sfânta Cruce în mâna dreaptă, preotul militar sau ierarhul bisericesc face semnul Crucii asupra Drapelului Național al României, sărută pânza acestuia, după care rămâne la Drapel, în dreapta acestuia, cu Crucea ținută în dreptul pieptului.

Concomitent cu poziționarea preotului militar/ierarhului bisericesc, Comandantul garnizoanei/Comenduirii Garnizoanei se poziționează lângă Drapel, în partea stângă a acestuia, față în față cu preotul militar/ierarhul bisericesc în poziția ”SALUT”.

• oficialitățile prezente la Ceremonie ies din dispozitiv și se așează în linie cu fața la Drapel, la o distanță de minim 3 m de acesta. Apoi, fiecare sărută Drapelul Național al României în ordinea de reprezentare protocolară și rămân în aceeași linie, cu fața la Drapel.
• după terminarea momentului de la punctul f), comandantul garnizoanei (comenduirii de garnizoană) sărută pânza Drapelului și, concomitent cu preotul militar/ierarhul bisericesc, se poziționează pe marginile liniei de dispunere a oficialităților.
• în acest dispozitiv se intonează imnul național al României, vocal și instrumental și începe înălțarea Drapelului Național al României pe catarg;
• după înălțarea Drapelului Național al României pe catarg, oficialitățile prezente la ceremonie primesc defilarea gărzii de onoare, precum și onorul muzicii militare. La crearea dispozitivului de primire a defilării se va avea în vedere realizarea unui spațiu liber între participanți, adiacent locului de dispunere a catargului, pentru a nu oferi spatele către Drapelul Național al României.

Art. 5

(1) În toate localitățile României, altele decât cele prevăzute la art. 2 alin. (2), din inițiativa autorităților locale, poate fi stabilit un loc public căruia să i se atribuie denumirea de ”Piața Tricolorului”.

(2) În funcție de caracteristicile urbanistice ale fiecărei localități menționate la alin. (1), locul stabilit, mărimea catargului și dimensiunea proporțională a pânzei Drapelului Național al României, se validează de către prefecturi, la solicitarea primarilor.

(3) În funcție de specificul fiecărei unități școlare prevăzute la art. 1. alin. (5), locul stabilit, mărimea catargului și dimensiunea proporțională a pânzei Drapelului Național al României se stabilesc de inspectoratele școlare, la propunerea directorilor de școli;

(4) În localitățile menționate la alin. (1), unde nu sunt unități sau subunități militare aparținând Sistemului Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională, înălțarea Drapelului Național al României, în ziua de 26 iunie, se va face fără ceremonial militar. Ceremonia va fi condusă de către primar, asistat de voluntari special pregătiți, cu participarea poliției locale și/sau a șefului de post. Asigurarea întonării imnului se va face prin mijloace tehnice performante. Ceremonia se va desfășura în succesiunea protocolară prevăzută la art. 4 alin (2), cu excepția secvențelor cu specific militar.

(5) Ceremoniile în unitățile școlare prevăzute la art. 1. alin. (5), constau în următoarele:

– adunarea în locul stabilit;

– discursul de semnificație al directorului școlii, precum și evocarea istorică prezentată de persoane desemnate, dintre elevi;

– aducerea drapelului la catarg și pregătirea înălțării acestuia;

– rostirea frazei de binecuvântare a drapelului de către preot sau de către profesorul de religie, după caz;

– sărutul drapelului de către preot sau de către profesorul de religie, după caz, de directorul școlii și de persoanele desemnate care au făcut evocarea istorică, dintre elevi;

– înălțarea Drapelului concomitent cu intonarea Imnului Național interpretat de toată asistența;

– încheierea Ceremoniei și deplasarea la cursuri.  

Art. 6.

 Parlamentul României, în plenul său, va sărbători Ziua Drapelului Național printr-o sesiune omagială, care poate avea loc și anterior datei de 26 iunie.

Art. 7 SANCȚIUNI

În sensul prezentei legi, constituie contravenție următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii, să constituie infracțiuni, și se sancționează cu amendă, astfel:

1. de la 10.000 la 30.000 lei  pentru încălcarea prevederilor prevăzute la art. 2 alin. (3). 
2. de la 1.000 lei la 2.500 lei în sarcina persoanei desemnate cu această atribuție, pentru menținerea în stare deteriorată a Drapelului Național al României arborat în ”Piața Tricolorului”;
3. de la 5.000 lei la 10.000 lei, refuzul unui oficial participant conform art. 4, alin. (2), lit. f) de a săruta Drapelul Național al României;
4. de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru nerespectarea prevederilor de la art. 1 alin. (3).

Art. 8 Constatarea contravențiilor de la art. 7 alin. (a) – (c), se face de către  Instituția Prefectului prin organele legal abilitate din subordinea sa, iar cele de la alin. (d) de către Consiliul Național al Audiovizualului.

Art. 9 Constituie abuz în serviciu și se sancționează conform legii penale refuzul explicit sau sub o formă de sustragere voluntară a reprezentantului unei autorități publice cu atribuții prevăzute în prezenta lege de a participa la Ceremonia de Celebrare a Zilei Drapelului Național al României.

Art. 10 La data intrării în vigoare a prezentei legi, legea nr. 96/1998 privind proclamarea Zilei Drapelului Național se abrogă.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.