Lilian Scripnic – Propunere legislativă pentru modificarea alineatului (1) al articolului 310 din  Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, și cu prevederile art. 92 alin. (1)  din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, vă înaintăm propunerea legislativă „Propunere legislativă pentru modificarea alineatului (1) al articolului 310 din  Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 113 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, solicită adoptarea propunerii legislative în procedură de urgență.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita, în cel mai scurt timp, punctul de vedere al Guvernului, avizul Consiliului Legislativ și avizul Consiliului Economic și Social.

PENTRU INIȚIATORI,

DEPUTAT:   GEORGE-NICOLAE SIMION           

DEPUTAT:   LILIAN SCRIPNIC                         

EXPUNERE DE MOTIVE

Din datele privind proiecţia inflaţiei anuale a preţurilor IPC, realizată de BNR, reiese că în trimestrul 2 din anul 2022 se preconizează o inflație de 14,2%, de aici rezultă o certitudine a creșterilor de prețuri la toate bunurile de consum.

Din proiecția BNR asupra inflației, reiese faptul că în trimestrul 1 din anul 2024, inflația va fi de 6,2%, bineînțeles o inflație destul de ridicată.

Totodată, datele oficiale asupra inflației nu întotdeauna coincid cu evoluția pieței, acestea fiind influențate de anumiți indicatori.

Este știut faptul că, firmele care beneficiază de scutirea de taxa sunt societăți mici, care au un număr redus de angajați si desfășoară activități comerciale care nu implică volum mare de vânzări si logistică, astfel majorarea plafonului de scutire de taxa, ar putea fi privit ca o măsură de  protecție socială.

Odată cu creșterea continuă a prețurilor, probabilitatea ca societățile care beneficiază de scutirea de taxă să devină plătitoare de TVA devine din ce în ce mai ridicată. Creșterea cifrei de afaceri a societăților nu depinde de creșterea performantei financiare a acestora, ci depinde, în mare măsură, de faptul că pe fluxul de aprovizionare au intervenit creșteri de prețuri în cascadă, astfel încât creșterea prețului final de vânzare este inevitabilă, și implicit am putea spune că se produce și o creștere artificială a cifrei de afaceri.

Din punct de vedere al fluxurilor de trezorerie al micilor întreprinderi, trecerea de la neplătitor de TVA la plătitor de TVA are ca efect ieșiri de numerar reprezentând TVA de plată. Acest fapt duce la imposibilitatea societății de a-și continua activitatea comercială.

Dispariția acestor societăți va avea ca efect scăderea numărului de societăți care contribuie la bugetul de stat prin plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor și a contribuțiilor sociale.

Lichidarea societăților are și un efect social, astfel salariații vor rămâne fără loc de muncă, îndreptându-se către ajutoarele de stat (șomaj), punând presiune pe bugetul asigurărilor sociale.

Din anumite considerente, putem aprecia că acele societăți care la momentul actual beneficiază de plafonul de scutire de TVA, vor tinde să își protejeze afacerea și capitalurile prin evaziune fiscală, limitând cifra de afaceri până la plafonul actual de scutire.

Necesitatea majorării plafonului de scutire de taxă de la 88.500 euro, respectiv 300.000 lei la 133.000 euro, respectiv 450.000 lei, reprezintă o adaptarea și o aliniere la dinamica pieței și a prețurilor existente.        

Totodată majorarea plafonului de scutire de TVA la 133.000 euro, respectiv 450.000 lei, va avea ca efect diminuarea evaziunii fiscale, și implicit majorarea încasărilor către bugetul de stat reprezentând impozit pe veniturile microîntreprinderilor, contribuțiilor sociale, impozitului pe dividende.

Impactul macroeconomic

Impactul macroeconomic este diferențiat și benefic, fiind direcționat către societățile care la momentul acesta beneficiază de plafonul de scutire de TVA.

Majorarea plafonului de scutire de TVA de la 300.000 lei la 450.000 lei duce la o echilibrare a  veniturilor nete și a fluxurilor de numerar ale beneficiarilor în contextul unei previziuni ale inflației de 14,2%.

Impactul asupra mediului de afaceri

Majorarea plafonului de scutire de TVA de la 300.000 lei la 450.000 lei reprezintă o pârghie importantă în menținerea dezvoltării economiei naționale. Este știut faptul că cei care beneficiază de plafonul de scutire de TVA, sunt contribuabili care dezvoltă activități comerciale la un nivel redus.

Un alt considerent avut în vedere pentru stimularea și menținerea creșterii economice, îl constituie impactul asupra scăderii evaziunii fiscale și crearea unui climat competitiv și adecvat, generând totodată creșterea consumului intern.

Impactul social

Majorarea plafonului de scutire de TVA de la 300.000 lei la 450.000 lei, ar avea ca efect menținerea activității comerciale ale micilor operatori economici.

Impactul financiar asupra bugetului consolidat atât pe termen scurt cât și pe termen lung

Nota

In calculul impactului financiar asupra bugetului consolidat atât pe termen scurt cât și pe termen lung s-au estimat următoarele:

În anul 2021 au fost un număr de 1.106.206 societăți comerciale active, din care, pentru fundamentarea propunerii legislative, am estimat că doar 20% dintre ele, adică un număr de 221.241 societăți ar putea depăși plafonul actual de scutire de TVA cu cel puțin 100.000 lei.

Rezultă astfel o valoare crescută a cifrei de afaceri în sumă totală de 22.124.100.000 lei. (221.241*100.000).

Creșterea cifrei de afaceri raportată la nivelul actual de impozitare, respectiv impozitul pe veniturile microintreprinderilor în cotă de 1%, ar duce la o creștere a veniturilor bugetare de 221.241.000 lei.

În proiecția veniturilor bugetare pentru perioada 2023-2026, s-a avut în vedere o creștere a acestora cu un procent de 5%, rezultând o medie anuala de 191 milioane lei.

Nu putem să nu luăm în calcul și faptul că, această creștere a cifrei de afaceri are ca efect implicit majorarea profitului impozabil și majorarea valorii dividendelor de plată, rezultând astfel venituri bugetare suplimentare.

In proiecția veniturilor bugetare suplimentare, respectiv impozit pe dividende, a fost luată în calcul o medie a profitului de 10%, astfel raportată la estimarea creșterii cifrei de afaceri cu 22.124.100.000 lei, rezultă un profit brut de 2.212.410.000 lei.

Având în vedere modificările legislative pentru anul 2023, prin care impozitul pe veniturile din dividende va fi în cota de 8%, ar rezulta, doar pentru anul 2023, venituri bugetare suplimentare de 176.992.800 lei (2.212.410.000*8%).

Și în cazul acesta, în proiecția veniturilor bugetare pentru perioada 2023-2026, s-a avut în vedere o creștere a veniturilor din dividende cu un procent de 5%, rezultând o medie anuala de 153 milioane lei.

În cazul valorii TVA, care ar fi trebuit să fie colectată în urma depășirii plafonului actual de scutire de TVA, respectiv 300.000 lei, aceasta nu este relevantă ca valoare deoarece, așa cum am mai spus în motivarea prezentei propuneri de modificare legislativă, societățile vor tinde să își protejeze capitalul, astfel prin evaziune fiscală, vor face tot posibilul să nu depășească plafonul de scutire actual.

Majorarea plafonului de scutire de TVA de la 300.000 lei la 450.000 lei, va aduce venituri medii suplimentare anuale în valoare totală de 344 milioane lei, reprezentând impozit pe veniturile microîntreprinderilor și impozit pe veniturile din dividende.

Având în vedere aceste considerente, înaintăm spre promovare prezenta propunere legislativă şi vă rugăm să susţineţi adoptarea ei.

PENTRU INIȚIATORI,

DEPUTAT:   GEORGE-NICOLAE SIMION            

DEPUTAT:   LILIAN SCRIPNIC                        

CAMERA DEPUTAȚILOR                                                                    SENATUL

Lege pentru modificarea alineatului (1) al articolului 310 din  Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Articol unic. La articolul 310 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

”(1)Persoana impozabilă stabilită în România conform art. 266 alin. (2) lit. a), a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 133.000 euro, al cărui echivalent în lei se stabilește la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României la data aderării și se rotunjește la următoarea mie, respectiv 450.000 lei, poate aplica scutirea de taxă, denumită în continuare regim special de scutire, pentru operațiunile prevăzute la art. 268 alin. (1), cu excepția livrărilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 294 alin. (2) lit. b).”

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României.