Lilian Scripnic – declarație de presă – Visul electrificării forţate a industriei auto în Europa a luat sfârşit

Visul electrificării forţate a industriei auto în Europa a luat sfârşit

În luna iunie a anului trecut, miniştrii mediului din statele Uniunii Europene, reuniţi la Luxemburg, au decis că, din anul 2035, autoturismele noi vândute pe piaţa europeană vor fi doar electrice.Decizia a fost anunţată într-un mod en fanfare, atât de presă cât şi de decidenţii UE. România, ca de foarte multe ori, prin liderii ei politici, a salutat momentul fără să evalueze dacă această decizie aduce sau nu un impact negativ propriei ţări.

Doar că decizia a fost întoarsă la presiunile Germaniei, ţară care găzduieşte cei mai mari producători auto ai Europei. Țară care a fost obligată să ţină cont de părerile companiilor germane. Astfel, Comisia Europeană a votat ca interzicerea vânzării cu motoare termice din 2035 în UE să nu mai intre în vigoare.O astfel de hotărâre era oarecum aşteptată şi nu este deloc surprinzătoare, având în vedere costurile foarte mari de producţie a autovehiculelor full electrice.Partea tehnică şi mecanică a acestor autovehicule este foarte sensibilă şi implică costuri foarte mari în cazul unor defecţiuni apărute la bateriile maşinilor sau în cazul unor accidente.De asemenea, nici impactul ecologic nu ar fi fost cel aşteptat. De ce?Alimentarea bateriilor generează poluare şi emisii de CO2. Atunci când energia pentru alimentarea acestor bateriii electrice nu provine de la panouri solare, turbine eoliene sau chiar de la surse de energie nucleare/hidroelectrice, emisiile de CO2 rezultate sunt mult mai mari. Dacă energia electrică folosită pentru încărcarea maşinilor provine din arderea combustibililor fosili nu contează dacă maşinile electrice nu poluează în timp ce sunt conduse, deoarece acele emisii au fost deja eliberate în atmosferă printr-o centrală electrică. Acea centrală este responsabilă pentru furnizarea energiei către staţiile de încărcare speciale. Producţia. Procesul de producţie este aproape identic, atât la maşinile pe combustibili convenţionali, cât şi la cele electrice. La finele procesului de fabricatie însă, maşinile electrice sunt cele care generează mai multe emisii de carbon. Motivul este că maşinile electrice stochează energie în baterii mari (cu cât sunt mai mari, cu atât autonomia lor este mai mare), acestea având un impact mare asupra mediului. Bateriile sunt fabricate din materiale rare, extrase din pământ, precum litiu, nichel, cobalt sau grafit. Pot fi regăsite doar sub pamant, prin urmare, depind de procesele miniere cu efecte foarte nocive. De aceea, teoria conform căreia maşinile electrice sunt mai prietenoase cu mediul, este cel puţin discutabilă.Reducerea la zero a emisiilor de CO2 nu ar avea prea mare efect asupra planetei atât timp cât alte regiuni ale globului, precum Asia sau Africa, continuă să emane masiv CO2 în atmosferă. Contributivitatea noastră la efortul reducerii de carbon este nesemnificativă în acest caz.Salut decizia Comisiei Europene de a face rabat de la decizia de a interzice producţia de maşini pe combustibili convenţionali şi felicit producătorii auto pentru alternativa combustibililor sintetici care, din spusele specialiştilor ar avea emisii de carbon zero şi ar fi accesibili la un preţ redus. În acest fel, mentenanţa şi achiziţionarea unei maşini este mult mai facilă pentru orice buzunar.Ca deputat al României şi cetăţean european mă miră lipsa de consultare prealabilă ce trebuia făcută de UE împreună cu marii actori din industrie. Se pare că această tendinţă a liderilor europeni este adeseori împrumutată şi de liderii noştri naţionali, care se grăbesc să aplice măsuri fără o sondare reală a implicaţiilor rezultate din luarea anumitor decizii. Poate că acest eveniment va ajuta atât decidenţii europeni cât şi pe cei din România să corecteze acest viciu de procedură prin care deciziile se iau de dragul de a fi luate.

Atunci când în joc avem afectarea calităţii vieţilor a milioane de oameni este de dorit să analizăm şi să consultăm fiecare parte implicată.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Valeriu Munteanu, deputat și vicepreședinte AUR, îi răspunde lui Frank-Walter Steinmeier, președintele Germaniei, care a […]
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) anunță că a strâns peste 200.000 de semnături pentru Călin […]
“De ani de zile ați demonstrat o abilitate remarcabilă de a găsi pretexte și de […]
Petrișor Peiu, senator AUR, atrage atenția asupra unei realități economice care riscă să aibă efecte […]
Deputatul AUR Gianina Șerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, a avut vineri, 21 februarie 2025, o […]