Lilian Scripnic – declarație de presă – România şi interesele ei

România şi interesele ei

Comasarea forţelor NATO în jurul Mării Negre are ca scop declarat păstrarea siguranţei zonale. Dislocarea bazelor americane pe teritoriul României, cât şi prezenţa trupelor armate de elită americane, asigură, în teorie, siguranţa militară în zonă.

Implicarea dinamică a României în acţiunile NATO o transformă într-un membru activ care aduce după sine beneficii, responsabilităţi, dar şi riscuri. Riscuri pentru că acţiunile României din zona NATO o transformă într-o ţintă mai mult sau mai puţin legitimă pentru adversarul său.

Acest lucru ar trebui să dea de gândit celor care au destinele acestui popor în mâini, pentru că, din păcate, astăzi, când vorbim de o confruntare armată, nu ne raportăm doar la câteva clădiri distruse, ci la distrugeri şi dezastre pe scară largă, cumulat cu victime omeneşti şi multe daune materiale cauzate de folosirea tehnologiilor militare foarte avansate.

Avem exemplul nefericitei Ucraine, care are unele oraşe efectiv rase de pe faţa pământului, precum oraşul Marinka sau oraşe care au suferit daune masive precum Herson, Mariupol sau Soledar.

Din nefericire, guvernanţii noştri nu sunt în stare să asigure o poziţie diplomatică inteligentă care să apere interesele naţionale. Aceştia, în frunte cu preşedintele Klaus Iohannis, servesc pe tavă toate resursele şi capabilităţile ţării, ignorând nevoia de siguranţă a românilor, fără să negocieze diplomatic şi în interes naţional poziţia geo-strategică a ţării, ei acţionează după cum li se dictează.Un exemplu de politică pusă în slujba propriei naţiuni o reprezintă diplomaţia Ungariei şi a Poloniei. Acestea sunt de apreciat, pentru că interesul naţional prevalează, fiind chiar în interiorul comunităţii europene şi al NATO.

Nu ştim cum se va sfârşi acest conflict din Ucraina. Noi ajutăm poporul ucrainean, dar minoritatea română din Ucraina nu este sprijinită.

Inconştienţa politicienilor a creat mereu războaie, în care au avut de suferit şi ţări terţe, aşa cum este România acum, în contextul acestui conflict ucrainean, care nu ne aparţine. Am ajutat şi susţinut un stat vecin, Ucraina, aşa cum am putut şi am ştiut mai bine, stat care nici în acest moment, prin acţiunile sale faţă de noi, nu ne dă senzaţia că ne-a devenit prieten.În schimb, acţiunile noastre de ajutor pentru Ucraina ne-au plasat în vizorul Rusiei, fapt pentru care am şi fost avertizaţi.

Care sunt semnalele că nu suntem într-o situaţie foarte optimistă?

La o distanţă foarte mică de graniţa cu Ucraina se află cele mai bine pregătite trupe ale armatei americane.

Cu puţin timp înainte de a începe conflictul dintre Ucraina şi Rusia, cea mai mare companie petrolieră americană, EXXON, a plecat din România.Compania Ford a plecat de la Craiova, lăsând fabrica în posesia turcilor.Acum se pregăteşte să plece şi compania americană CARLINE.

Mă întreb, dacă toate aceste lucruri sunt sau nu întâmplătoare?Secretarul General NATO declară că posibilitatea extinderii conflictului poate fi o certitudine şi că este oricând gata să apere România.

În acest context, am dreptul atât eu personal, cât şi oricare alt cetăţean, să se întrebe în ce măsură NATO va interveni să ne apere, ţinând cont de Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic:

”Părţile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor părţilor şi, în consecinţă, sunt de acord că, dacă are loc un asemenea atac armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului la autoapărare individual sau colectivă, recunoscut prin art. 51 din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, va sprijini partea sau părţile atacate, prin realizarea imediată, individual şi împreună cu celelalte părţi, a oricărei acţiuni pe care o CONSIDERĂ NECESARĂ, inclusiv folosirea forţei armate, în vederea restabilirii şi menţinerii securităţii în spaţiul Atlanticului de Nord”.

Fragmentul în care se menţionează că răspunsul NATO la un atac asupra unui stat membru poate fi ORICE ACȚIUNE CARE SE CONSIDERĂ NECESARĂ, pe noi românii ne înspăimântă.Fac un apel la dumneavoastră, guvernanţi şi conducători ai acestei ţări:

Sper ca înţelepciunea dumneavoastră să prevaleze în favoarea intereselor naţionale ale României, astfel încât, indiferent de ceea ce ne rezervă viitorul, să putem trece peste această perioadă nefastă, evitând riscurile majore.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Într-o dezbatere în plenul Parlamentului European prilejuită de raportul Comisiei Europene privind starea pieţei unice de energie europeană, vicepreşedintele AUR, Adrian Axinia, a criticat în termeni duri lipsa de echitate şi solidaritate. În opinia eurodeputatului Axinia, piaţa unică de energie nu funcţionează aşa cum ar trebui […]
Claudiu Târziu, liderul europarlamentarilor AUR, consideră că Marcel Ciolacu a mai finalizat un număr de slugărnicie politică pe socoteala României care ne va costa scump în următorii patru ani. “Mașina de propagandă a liderului PSD anunță că țara noastră a obținut un post important de comisar […]
Petrișor Peiu, propunerea AUR pentru Ministerul Economiei Naţionale, atrage atenția asupra faptului că datoria externă a țării a ajuns la 180 de miliarde de euro la 1 august, iar datoria externă a guvernului a crescut la 87 de miliarde de euro, fiind cu 10 miliarde de […]
Președintele AUR, George Simion, a prezentat luni, în satul Brăniștari, comuna Călugăreni, din județul Giurgiu, casa construită în 12 zile pentru o familie de oameni amărâți cărora le-a ars locuința într-un incendiu. Liderul AUR a spus că prin acest proiect a demonstrat criticilor că se poate […]
Claudiu Târziu, liderul grupului AUR din Parlamentul European și Președintele Consiliului Național de Conducere al AUR spune că este inadmisibil ceea ce s-a întâmplat la Maternitatea Timișoara. ”Fondurile publice nu sunt pușculița fără fund a clientelei de partid. Ne confruntăm tot mai des cu probleme la […]
“În România există peste două milioane de hectare de teren agricol afectate de secetă, din suprafața totală de aproximativ 13,5 milioane de hectare. Simpla enumerare a proiectelor, strategiilor și măsurilor promise și parțial implementate de autorități în ultimii 34 de ani demonstrează că, în momentul de […]