Europa parcurge astăzi un moment în care trebuie să îşi reconsidere politica în domeniul energetic. Realitatea este dată de cifre elocvente: în 2020, Rusia a furnizat 43,4% din gazul UE, Norvegia 20%, Algeria 12%, iar în anul 2021 preţul gazului a crescut de cinci ori. Energia eoliană/solară este extrem de volatilă, depinzând foarte mult de condiţiile meteo.
Iată cum, sursele de energie stabilă (nuclear, gaz, cărbune) devin din nou foarte importante. Să avem în vedere exemplul Poloniei: cu toate că preţul gazului a crescut foarte mult, Polonia a ajuns să aibă cele mai mici preţuri la energie în UE, chiar şi cu costurile mari ale certificatelor de emisii pentru centralele sale de cărbune. Aceasta pentru că depindea cel mai puţin de gaz, iar electricitatea obţinută din cărbune este mult mai ieftină.
Da, GREENDEAL a fost conceput ca un proiect ambiţios, revoluţionar, salvator pentru mediu, dar iată că ne aflăm într-un moment în care trebuie să ne gândim cum rezolvăm deficitul de gaz rusesc generat de realităţile geopolitice recente.
Instalarea crizei energetice pe piaţa europeană va încetini considerabil dezideratul privind electrificarea parcului auto, iar termenle de implementare a GREENDEAL şi Fit for 55 cu siguranţă vor suporta modificări. Într-o oarecare măsură decizia de adoptare a tehnologiilor verzi, nepoluante la scară europeană nu a ţinut cont de specificul fiecărui Stat Membru şi de posibilităţile fiecărei ţări de conversie. Această politică ar fi trebuit gândită pe o perioadă mult mai lungă, poate de ordinul deceniilor şi fără a se renunţa total şi brusc la vechea sursă – cărbunele.
În plan european România ocupă un loc fruntaş la producţia de energie, locul II după Norvegia. Până 1989 producţia excedentară era destinată exportului. Trebuie să fim conştienţi de faptul că dispunem de rezerve de cărbune, gaz şi petrol pentru care este nevoie doar de un guvern responsabil şi cu voinţă de a decide exploatarea lor.
Nici până în prezent, cu toate turbulenţele de pe piaţa de energie declanşată în toamna anului trecut, nici măcar după escaladarea conflictului din Ucraina care a generat majorarea preţurilor la gaz şi petrol, Guvernul României nu a venit cu o strategie clară în domeniu.
Consider că România trebuie să elaboreze de urgenţă o strategie de redeschidere a sondelor şi declanşarea unor proiecte noi de forare şi exploatare a rezervelor naturale de care dispune, care să ne scoată din situaţia de criză. Aceste măsuri sunt necesar a fi luate cât mai repede. Criza este abia la început. Pericolul afectării sectorului privat este real, cu tot ceea ce înseamnă el: închiderea unor firme cu capital românesc, pierderea locurilor de muncă şi presiunea care se va exercita asupra sistemului de asistenţă socială, precum şi practicile anticoncurenţiale şi monopoliste cum a fost creşterea bruscă şi exagerată a preţului la carburant de la începutul lunii Martie 2022, care a generat o creştere în lanţ a preţurilor la servicii şi produse.
În opinia mea, cei care au generat astfel de creşteri artificiale trebuie traşi la răspundere. Mă întreb dacă România mai are Minister al Energiei… Sau dacă mai are Guvern…Cum este posibil să laşi piaţa energiei, atât de sensibilă în aceste vremuri, la mâna unor speculanţi? Ne amintim în ce mod au fost adoptate legile privind consumatorul vulnerabil şi a compensării preţului la energie. Pe repede înainte, fără un studiu de impact serios astfel încât într-un timp foarte scurt de la adoptare a necesitat modificări. Nici nu e de mirare că la un moment dat era un adevărat haos legislativ, iar unele companii au profitat de aceasta şi eu emis facturi aberante.
Solicit Guvernului României să ia măsuri urgente în următoarele direcţii: tragerea la răspundere a speculanţilor, repunerea în funcţiune a capacităţilor de producţie electrice, inclusiv a celor pe cărbune, finalizarea investiţiilor începute în capacităţile de producţie, deschiderea exploatărilor de gaze naturale în perimetre noi, crearea cadrului de exploatare a gazului din Marea Neagră şi renegocierea PNRR astfel încât niciun Stat Membru să nu mai poată fi şantajat de interese externe şi interne.
Nu există răspunsuri