Falimentul societăţii de asigurare Euroins declarat la începutul acestui an demonstrează, încă o dată, incompetenţa celor care au în atribuţii supravegherea activităţilor de pe piaţa asigurărilor, în speţă, Autoritatea de Supraveghere Financiară.
Faptul că reprezentanţii acestei instituţii nu îşi fac datoria conferită de lege este şi mai evidentă dacă luăm în considerare şi prăbuşirea City Insurance din 2022. Practic în doi ani consecutivi, 2022 şi 2023, în România s-au înregistrat două falimente răsunătoare care, au provocat serioase turbulenţe pe piaţa asigurărilor, culminând cu creşterea preţurilor poliţelor de asigurare.
Românii trebuie să ştie că aceste falimente se decontează din banii lor. Fondul de Garantare a Asiguraţilor, adică acel fond prin care se despăgubesc persoanele prejudiciate de colapsul unei societăţi de asigurare, se alimentează prin contribuţia firmelor de asigurare, contribuţie care se acumulează prin plata poliţelor de asigurare de către noi toţi.
Ce s-a întâmplat în urma falimentului City Insurance?
A crescut preţul poliţelor de asigurare pentru că FGA trebuia să plătească despăgubiri şi nu avea bani suficienţi. În februarie 2022 contribuţia companiilor de asigurări a crescut de la 1% la 2,5%, iar din 2023 de la 2,5% la 4%. Aceasta pentru a putea acoperi daunele provocate doar de City Insurance, pentru care s-au făcut plăţi în 2022 şi 2023.
Desigur că pentru plăţile ce se vor face în urma falimentului Euroins ne aşteptăm ca de la anul preţurile poliţelor de asigurare să explodeze din nou, mai ales dacă avem în vedere că la momentul dispunerii intrării în faliment de către instanţa judecătorească firma avea peste 2,8 milioane de clienţi, aproape toţi de RCA.
Cu toate că Fondul de Garantare a Asiguraţilor a pus la dispoziţie proceduri de recuperare a banilor de către deţinătorii de poliţe Euroins, aceştia sunt totuşi prejudiciaţi de două ori. De exemplu, o problemă pe care o întâmpină conducătorii auto care încheie contract pentru o altă poliţă RCA este că nu mai beneficiază de bonificaţia corespunzătoare primită pentru disciplina în trafic. Iată un aspect pe care Autoritatea de Supraveghere Financiară nu l-a reglementat şi pentru care românii plătesc din propriile buzunare.
Ca să avem o imagine a dezastrului pe care această autoritate de stat l-a „supravegheat” de-a lungul timpului, amintim aici falimentele din ultimii ani: Astra Asigurări, Carpatica ASIG, City Insurance şi Euroins, pentru care FGA încă mai face plăţi. Costul falimentului Astra Asigurări se ridică la peste 550 de milioane de lei, cel al Carpatica ASIG la 500 de milioane plătite, cel al City Insurance va depăşi Astra şi Carpatica la un loc, iar cel al Euroins, potrivit estimărilor, va ajunge la 1 miliard de euro.
Concluzia nu poate fi decât una singura: ASF este o instituţie inutilă care în ultimii ani nu a fost capabilă să prevină colapsul firmelor de asigurări. Rând pe rând, companii care erau lider de piaţă la un moment dat s-au prăbuşit sub „atenta supraveghere” a unor funcţionari plătiţi bine din banii românilor!
Nu există răspunsuri