Stimați colegi,
Legile educației adoptate după 1989 au fost rodul dezbaterilor, propunerilor, și ideilor mai multor factori implicați în acest domeniu, de la ONG-uri, cadre didactice, directori, elevi, părinți, ministere, până la academicieni și politicieni.
Dezbaterile care ar fi trebuit să se desfășoare periodic atât la nivel local, cât și central pentru conturarea unei noi legi a educației, numită cu emfază de către președintele României „România educată”, aproape că nu au avut loc, în afara unor întâlniri, în care au fost prezentate câteva idei ale echipei președintelui.
Iohannis a monopolizat domeniul pentru ca nimeni să nu perturbe marasmul școlii românești. Un proiect prezidențial aproape mort, lansat cu ani în urmă, a fost readus din nou în discuție în 2021, ceea ce spune multe despre seriozitatea demersului. În zecile de pagini nu se găsesc date științifice (diagrame, studii, grafice), ci mai degrabă fotografii cu echipa de proiect și conspecte din vizitele de lucru și din discursurile președintelui.
Caracterul neștiințific al acestei dizertații prezidențiale e întărit și de lipsa unui autor menționat clar, existând doar referiri la unele ONG-uri și instituții nemenționate nominal. Despre acest proiect fostul ministru al educației, Mircea Miclea spunea că „este o colecție de păreri, plin de truisme, formulări vagi și banalități solemne”. Nu s-a reușit să se explice cum se împacă bacalaureatul unic pe un trunchi comun, cu cele trei filiere: teoretic, vocațional și profesional. Cum poate fi bacalaureatul unic la real și uman? Asta înseamnă că și cei de la uman vor avea subiecte ca la mate-info? Sau asta ar presupune coborârea ștachetei, adică subiecte ușoare? Cum se mai justifică atunci înființarea diverselor filiere la liceu, dacă bacalaureatul e același pentru toți?
O altă contradicție a proiectului o reprezintă ideea examenului de admitere la liceele de elită înaintea Evaluării Naționale. Păi, domnule președinte, ori rămâne evaluarea națională ca până acum, ori o înlocuim cu admiterea la licee. Nimeni nu a răspuns dacă nota la evaluarea națională va mai conta în cazul în care elevul a luat deja examenul de admitere. In această din urmă situație, de ce ar mai fi luată în calcul evaluarea națională? Astfel, evaluarea națională devine facultativă, subminându-se tocmai motivația învățării. Pe de o parte, proiectul acordă autonomie liceelor să organizeze examenul de admitere, iar la final stabilește ca bacalaureatul să fie unitar.
Proiectul lui Iohannis a avut nevoie de șapte ani până să fie pus pe hârtie. În tot acest timp, președintele a fost complicele Parlamentului și guvernelor succesive care au modificat repetat Legea educației naționale 1/2011. Proiectul a fost deja avizat de către ministere la solicitarea Ministerului Educației, înainte de finalizarea dezbaterilor publice, încălcându-se astfel alineatul 8 al art. 7 al Legii 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică.
Cum în curând se va ajunge ca mai mult de jumătate dintre articolele legii actuale să fie schimbate prin proiecte sau ordonanțe, potrivit Constituției se va impune adoptarea de către Parlament a unei noi legi a educației. Credem însă că forma actuală a proiectului va necesita o nouă dezbatere cu adevărat transparentă, în care vocea specialistului și a profesorului cu experiență îndelungată la catedră să aducă acea suplețe și limpezime a gândirii, competență și bună credință capabile să genereze cu adevărat un proiect legislativ care să răspundă nevoilor reale ale învățământului românesc.
Comments are closed