Ionuț Neagu – Întrebare parlamentară – Reluarea și finalizarea proiectului național de legătură feroviartă transcarpatică pe linia Brașov-Buzău prin construcția ultimilor 35 de kilometri de cale ferată între Întorsura Buzăului, județul Covasna (magistrala 403) și Nehoiașu, județul Buzău (magistrala 504).

Adresată:  Domnului Sorin Mihai GRINDEANU, viceprim-ministru, Ministrul al Transporturilor și Infrastructurii

                         Domnului István RÁDULY, prefect al județului Covasna

                         Domnului Daniel Marian ȚICLEA, prefect al județului Buzău

De către: Senator Ionuț NEAGU, secretar al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 16/2/2022

Obiectul întrebării: Reluarea și finalizarea proiectului național de legătură feroviartă transcarpatică pe linia Brașov-Buzău prin construcția ultimilor 35 de kilometri de cale ferată între Întorsura Buzăului, județul Covasna (magistrala 403) și Nehoiașu, județul Buzău (magistrala 504).

Stimate domnule viceprim-ministru,

Stimați domnilor prefecți, 

Proiectul construcției unei magistrale feroviare între Brașov și Buzău, cu o distanță de 149,5 kilometri, menită să asigure legătura transcarpatică între Transilvania și Muntenia datează din perioada anterioară Marii Uniri de la 1918. În acest sens, în 1909 a fost finalizată construcția căii ferate pe linia Buzău-Nehoiașu, pe o distanță de 78 de kilometri, după 1918 ivindu-se posibilitatea prelungirii ei peste Carpați.

Realizarea acestei legături transcarpatice, gândită ca alternativă la linia feroviară de pe Valea Prahovei și urmărind revigorarea economică a zonei printr-o legătură directă cu porturile dunărene Brăila și Galați, s-a regăsit în cele patru Programe de dezvoltare a rețelei feroviare române dintre 1920 și 1922, iar la 12 iulie 1923 a intrat în vigoare legea prin care linia de cale ferată Brașov-Buzău era declarată drept ”lucrare de utilitate publică”.

Între anii 1923 și 1931 a fost construit tronsonul de cale ferată Brașov-Întorsura Buzăului, cu o lungime de 36,5 kilometri, deschis circulației la 23 iunie 1931. Acest tronson însumează 348 de viaducte, poduri și podețe și trei tuneluri, dintre care cel mai impresionant este Tunelul Teliu, cel mai mare tunel construit vreodată în țara noastră, cu o lungime de 4, 3695 kilometri.

Tronsonul de linie rămas, între Întorsura Buzăului și Nehoiașu, de doar 35 de kilometri în linie dreaptă, nu a mai fost realizat din cauza celui de al Doilea Război Mondial și a regimului comunist instalat după acesta.

Opinia publică națională a ridicat în multiple rânduri chestiunea revenirii la proiectul național privind finalizarea construcției liniei de cale ferată Brașov-Buzău prin unirea, pe tronsonul rămas de 35 de kilometri, a magistralei secundare 403 Brașov-Întorsura Buzăului și magistralei secundare 504 Buzău-Nehoiașu, urmărindu-se crearea unor condiții mai bune de dezvoltare economică a celor trei județe vizate, în special a județului Covasna. Subiectul a revenit în centrul atenției publice și după asigurările date public privind reluarea în anul 2022 a circulației feroviare pe magistrala secundară 403 Brașov-Întorsura Buzăului după operarea de lucrări de reparație a tronsonului în zona podului CF din comuna Budila, județul Covasna și amenajarea râului Tărlung în regiunea kilometrului 17+318.

Potrivit Legii  nr. 129/1996 privind transportul pe căile ferate romane, art. 16, alin. (2): ”Promovarea proiectelor pentru construcţii şi tronsoane noi de cale ferată, pentru modernizarea şi/sau dezvoltarea unor tronsoane existente, precum şi pentru magistralele destinate vitezelor ridicate se face de către Ministerul Transporturilor, la propunerea fundamentată a S.N.C.F.R.”.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog respectuos să-mi transmiteți:

  1. Un punct de vedere al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, precum și punctele de vedere ale administrațiilor publice locale din judele Covasna și Buzău, privind posibilitatea reluării proiectului național abandonat privind finalizarea lucrărilor de construcție a căii ferate Brașov-Buzău prin unirea magistralelor feroviare secundare 403 și 504 separate în prezent de doar 35 de kilometri.
  • Care ar putea fi costurile estimative ale lucrărilor de construcție a tronsolului de cale ferată de 35 de kilometri între actualele stații terminus Întorsura Buzăului și Nehoiașu.
  • Dacă administrațiile publice locale de nivelul II (județene) din județele Covasna și Buzău sau Societatea Naăională Căile Ferate Române au întreprins în ultimii 32 de ani demersuri privind reluarea și finalizarea proiectului național de legătură feroviară trnascapatică pe linia Brașov-Buzău. În cazul unui răspuns pozitiv la acest punct, vă rugăm să indicați data fiecărut demers și autoritatea care l-a inițiat.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

AUR votat împotriva implicării militare a UE în Ucraina
Delegația AUR din Parlamentul European s-a poziționat împotriva unei rezoluții privind „necesitatea ca UE să sprijine Ucraina continuu”. Textul redactat de grupul Popularilor Europeni, din care fac parte atât partidul Ursulei von der Leyen, cât și PNL, propune aruncarea Europei în haos economic și aducerea frontului […]
Nu trădăm încrederea pe care ne-au acordat-o românii la alegerile europarlamentare! Astăzi, europarlamentarii AUR au votat împotriva realegerii Robertei Metsola în funcția de președinte al Parlamentului European! Nu putem să fim de acord cu politica dusă de doamna Metsola în ultimii ani, o politică ce a […]
Sute de români stabiliți în Spania s-au întâlnit luni, 15 iulie, cu președintele AUR, George Simion. Cu acest prilej, aceștia au semnat și contractele de înscriere în Planul SIMION, program ce are ca obiectiv înlesnirea întoarcerii acasă a românilor din diaspora. „Avem o țară atât de […]
„Guvernarea PSD-PNL a înregistrat o nouă „performanță” în materie economică. Datoria guvernamentală a urcat, în aprilie 2024, până la 852,816 miliarde lei. Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la 52,1%. La această valoare a datoriei, conform legii, guvernul este obligat să ia măsuri urgente! […]
Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere al Alianței pentru Unirea Românilor și liderul europarlamentarilor AUR, reacționează la afirmațiile făcute de ministrul energiei, Sebastian Burduja, care a declarat că vizează implementarea unui sistem de contorizare inteligent, care să-i taxeze mai mult pe cetățenii care folosesc energie […]
Pentru a-şi asigura poziția în fruntea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen promite imposibilul: mai mult Green Deal pentru a obține voturi în Parlament şi mai puțin Green Deal pentru industrie şi noi toți, arată europarlamentarul AUR, Adrian Axinia. Acesta a subliniat că, în această săptămână, […]