Adresată: Doamnei Luminița-Teodora ODOBESCU, ministru al Afacerilor Externe
De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi
Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Data: 02/04/2024
Obiectul întrebării: Prezentarea distorsionată a Patriarhiei Române în manualele de istorie din Ucraina pentru școlile publice cu predarea în limba română.
Stimată doamnă ministru,
Am fost sesizați zilele acestea de către etnici români din fosta plasă Herța a fostului județ Dorohoi al României, anexată de către URSS la RSS Ucraineană, că, din păcate, în școlile de limbă română din Ucraina este practicată propaganda antiromânească.
Vă sesizez oficial, la rândul meu, în calitate de senator al României, asupra faptului că în manualul de Istorie pentru clasa a X-a pentru școlile publice cu predarea în limba română, manual aprobat de Ministerul Educației și Științei al Ucrainei, Biserica Ortodoxă Română este prezentată vădit distorsionat, inducându-se, cu vădită ostilitate, o falsă imagine a acesteia.
Astfel, în manualul respectiv, elevilor de limbă română din școlile publice din Ucraina li se transmit, între altele, următoarele informații:
”Victimă a ”românizării” pe pământurile ucrainene a devenit și biserica ortodoxă. Patriarhia Română și-a subordonat eparhiile ortodoxe ale Basarabiei și Mitropolia bucovineană autonomă. Preoții ucraineni nu erau admiși în posturi superioare în ierarhia bisericească, ucrainenii erau limitați la studii în seminarele teologice.
Caracterul colonial al economiei
Politica colonială a autorităților române pe pământurile ucrainene se manifesta destul de convingător în viața economică. Bucovina de Nord și pământurile ucrainene din Basarabia au devenit pentru autoritățile române sursă ieftină de materie primă și mână de lucru”.
Exprimăm opinia că o asemenea prezentare a Bisericii Ortodoxe Române nu doar că este distorsionată, ci induce populației școlare române din Ucraina, o imagine falsă și negativă a Bisericii Ortodoxe Române.
Nu cunoaștem dacă vreo autoritate română s-a autosesizat sau nu asupra situației. Considerăm că Ambasada României la Kiev, Consulatele generale ale României de la Cernăuți, Slatina și Odesa, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al României și Guvernul țării noastre ar fi trebuit să ia atitudine promptă și fermă, cerând autorităților Ucrainei scoaterea din uz a acestui manual, în scopul revizuirii lui și prezentării obiective a Bisericii Ortodoxe Române.
Admitem că și în alte manuale școlare de istorie din Ucraina România, poporul român și Biserica Ortodoxă Română au parte de o prezentare similară cu cea din manualul de istorie pentru clasa a X-a.
Considerăm că linia propagandistică antiromânească prezentă în manualul de Istorie pentru clasa a X-a, cu referire la Biserica Ortodoxă Română (Patriarhia Română) și reflectând politica și ideologia statului ucrainean, este de natură să trezească îngrijorări întemeiate că autoritățile ucrainene se vor opune realizării de către credincioșii ortodocși români din Ucraina a dreptului legitim al acestora de a se organiza într-un cult religios distinct, în comuniune cu Patriarhia Română mamă, de care au aparținut istoric.
Amintim că la 29 februarie 2024 Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, între altele, binecuvântarea, încurajarea și susținerea inițiativelor comunităților ortodoxe românești din Ucraina de a reface comuniunea cu Biserica Mamă, Patriarhia Română, prin organizarea lor juridică în structura religioasă numită Biserica Ortodoxă Română din Ucraina.
Vă facem cunoscut că am primit mai multe semnale la Parlamentul României că în mai multe localități din regiunile Transcarpatică, Cernăuți și Odesa din Ucraina agenți ai statului, în special reprezentanți ai Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) au exercitat presiuni și au recurs la intimidarea preoților și credincioșilor ortodocși români care și-au exprimat dorința de a ieși de sub jurisdicția canonică abuzivă a Bisericii Ortodoxe Ucrainene, derivată a Patriarhiei Ruse de la Moscova, și de a reface comuniunea lor cu Biserica mamă, Patriarhia Română, în conformitate cu legislația ucraineană în domeniul libertății de conștiință și organizațiilor religioase, precum și în conformitate cu normele europene privind drepturile omului.
Exprimăm opinia că asemenea cazuri nu ar fi trebuit să aibă loc în condițiile în care Ucraina pretinde a fi un stat democratic, aspirant (candidat oficial) la aderarea la Uniunea Europeană, din care România face parte.
Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:
- Dacă Ambasada României în Ucraina și Consulatele generale ale României la Cernăuți, Slatina și Odesa au adus sau nu la cunoștința MAE cazul asupra căruia v-am sesizat prin prezenta. În eventualitatea unui răspuns afirmativ la acest punct al întrebării parlamentare, care au fost reacția și deciziile MAE.
- O informație succintă, în baza interpelării de către MAE a misiunii diplomatice a României la Kiev, privind prezentarea corectă sau distorsionată a Bisericii Ortodoxe Române, în toate manualele școlare din Ucraina atât cele pentru școlile cu predarea în limba română sau alte limbi minoritare, cât și în cele pentru școlile cu predarea în limba ucraineană.
- Dacă misiunea diplomatică a României în Ucraina, precum și oficile consulare ale țării noastre în Ucraina au sau nu știință despre cazurile multiple de intimidare și exercitare de presuni de către reprezentanții Serviciului Ucrainean de Informații (SBU) asupra preoților și credincioșilor ortodocși români din Ucraina care și-au exprimat deja dorința de a se organiza într-un cult religios distinct – Biserica Ortodoxă Română din Ucraina în comuniune cu Biserica mamă, Patriarhia Română.
- Dacă, în cadrul dialogului politic bilateral, Ministerul Afacerilor Externe este disponibil să sesizeze partea ucraineană asupra inadmisibilității imixtiunii statului și a serviciilor de securitate ale acestuia în exercitarea de către cetățenii ucraineni de origine română a dreptului acestora de liberă organizare religioasă în comuniune cu orice centru religios din interiorul Ucrainei sau din afara acesteia, în speță din România, fără niciun amestec din afară, conform cadrului european și a standardelor în domeniu.
Nu există răspunsuri